Laudam copiii pentru inteligenta lor sau pentru efortul depus? Care este relatia dintre motivatie si limbaj

Dr. Carol Dweck, este psiholog social la Stanford si a petrecut ultimii treizeci de ani studiind motivatia. Si-a croit o cale impresionant de variata in domeniu, incepand cu motivatia animala si trecand la creaturi mai complexe, mai ales elevi de scoala elementara si de liceu.

Unele dintre cele mai impresionante cercetari implica relatia dintre motivatie si limbaj.

— Lasati de capul nostru, ne ducem viata intr-o mentalitate destul de stabila, spune ea. Dar cand primim un indiciu clar, un mesaj care trimite o scanteie, atunci, bam, reactionam imediat.

Fenomenul bam poate fi cel mai bine observat intr-o serie de experimente pe care le-a efectuat cu patru sute de copii newyorkezi de clasa a cincea. Studiul era o versiune stiintifica a basmului „Printesa si mazarea”. Scopul studiului era sa se vada cat de mult poate un semnal minuscul – o singura propozitie de lauda – sa afecteze performanta si efortul si ce fel de semnal este cel mai eficient.

Mai intai, Dweck i-a dat fiecarui copil un test care consta in enigme usoare. Dupa aceea, cercetatoarea le-a adus la cunostinta rezultatele, adaugand cate o propozitie scurta de lauda.

Jumatate dintre copii au fost laudati pentru inteligenta lor („cred ca esti istet pentru jocul asta”) si jumatate erau laudati pentru efortul lor („de buna seama ca te-ai straduit din greu”).

Copiii au fost testati a doua oara, dar de data asta li s-a dat sa aleaga intre un test mai greu si unul mai usor. Nouazeci la suta dintre copiii care au fost laudati pentru eforturile depuse au ales testul mai dificil. Pe de alta parte, majoritatea celor care fusesera laudati pentru inteligenta lor au ales testul mai simplu.

De ce?

„Cand ii laudam pe copii pentru inteligenta, le spunem ca asta-i regula jocului: fii destept, nu risca sa comiti erori.”

Al treilea nivel al testelor a fost de o dificultate uniforma.

Niciunul dintre copii n-a obtinut rezultate bune. Totusi, cele doua grupuri – cei laudati pentru efort si cei laudati pentru inteligenta – au reactionat foarte diferit la situatie. „Grupul «efort» s-a indarjit si s-a implicat foarte mult in rezolvarea testului, cautand solutii, incercand strategii”, spune Dweck.

„Ulterior au spus ca le-a placut. Dar grupul celor laudati pentru inteligenta au detestat testul mai dificil. L-au interpretat ca pe o dovada ca nu sunt inteligenti.”

In final, experimentul a parcurs cercul intreg, revenindu-se la un test de aceeasi dificultate ca si testul initial. Cei laudati pentru efort si-au ameliorat scorul initial cu 30 la suta, in vreme ce pustii laudati pentru inteligenta au scazut cu douazeci de procente.

Totul ca urmare a unor propozitii scurte, din sapte-opt cuvinte. Dweck a fost atat de surprinsa de rezultat, incat a repetat studiul de cinci ori. De fiecare data, rezultatele au fost aceleasi.

— Suntem extraordinar de „acordati” la mesajele care ne spun ce este pretuit, declara Dweck. Cred ca in permanenta ne uitam in jurul nostru, cautam si incercam sa intelegem „Cine sunt eu in decorul asta? Cine sunt eu in cadrul asta?” Si de-aceea atunci cand vine un mesaj clar, poate sa trimita o scanteie.

Majoritatea pepinierele de talente (indiferent ca este vorba despre sport, muzica sau stiinte exacte), pepiniere despre care au fost scrise foarte multe carti, folosesc un limbaj care afirma valoarea efortului si a progresului lent, prin comparatie cu talentul sau inteligenta innascute.

In toate aceste “pepiniere”, laudele nu sunt permanente, ci sunt oferite doar atunci cand sunt meritate. O constatare care se completeaza cu cercetarile lui Dweck, care constata ca motivatia nu creste cu nivelurile crescute de lauda, ci adesea se intampla sa fie invers.

„Sa ne amintim ca studiul nostru a aratat ce efect pot sa aiba doar cateva cuvinte. Totul depinde de claritate.”

Cand folosim termenul limbaj motivational, ne referim in general la limbajul care vorbeste despre sperante, visuri si afirmatii („esti cel mai bun!”). Acest tip de limbaj – sa-i zicem motivatia puternica – are rolul lui.

Dar mesajul de la Dweck si de la pepinierele de talente este clar: motivatia puternica nu este genul de limbaj care sa-i declanseze pe oameni.

In schimb, ceea ce functioneaza este exact opusul: sa nu aspiri spre inaltimi, ci spre nivelul de jos, al efortului de la nivelul solului, prin afirmarea stradaniei.

Cercetarile lui Dweck demonstreaza ca fraze precum „chiar ca te-ai straduit din greu” sau „bine lucrat, amice” motivveaza mult mai eficient decat ceea ce ea numeste lauda goala.

Ca sa fii la curent cu toate noutatile despre Meseria de Parinte nu uita sa:

Te inscrii la Newsletter (vei primi saptamanal un email cu ultimele articole publicate)
Dai Like Paginii de FB Meseria de parinte
Te inscrii in Grupul De FB Meseria de parinte
Dai Subscribe la canalul de YouTube Meseria de Parinte

Sharing is Caring! ❤

******************************************************************

Meseriadeparinte.ro este un blog personal, proprietarul de drept este Ana Maria Mitrus.

Ca vizitator si deci utilizator al blogului confirmi ca ai citit si esti de acord sa respecti TERMENII SI CONDITIILE stabilite de Meseriadeparinte.ro.

Folosirea acestui blog si a serviciilor continute in el, este gratuita, sub rezerva respectarii de catre vizitatori a acestor termeni si conditii.

Articolele publicate pe Meseriadeparinte.ro se afla sub protectia legilor privind drepturile de proprietate intelectuala (cum ar fi – dar nu limitativ la: L8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, L84/1998 privind marcile si indicatiile geografice).