Cum a fost la Social Media for Parents (SMP) – 2
Citeste aici prima parte despre evenimentul organizat de Evensis.
A doua sesiune a fost moderata de Alexandru Negrea, care ne-a declarat din start ca el nu are nicio treaba cu parentingul asa ca nu poate sa ne ajute in aceasta directie, dar se pricepe la social media si pe asta o sa se axeze. Fair enough :).
Alex a avut o prezentare de sine statatoare dar a intervenit mult si ca moderator, asa ca o sa rezum ideile principale. Exista mai multe moduri in care se pot face bani cu blogul, exista chiar si cateva persoane care chiar traiesc din asta, si mai multe moduri de publicitate pe blog. Au urmat multe detalii si explicatii, un tabel cu preturile din piata, se discuta despre sute de euro pe luna, dar mie personal mi se pare ca discutia a ajuns mult prea departe. Adica e frumos sa visezi ca faci sute (sau mii, de ce nu?) de Euro din blog, dar totusi…sa fim realisti… :).
Trebuie sa mentionez pentru cine nu stie ca Alex are un blog “de succes” :), ca activeaza in social media si ca mananca trafic si target pe paine (si da Amelia… este probabil cel mai relaxat si calm om pe care l-am cunoscut vreodata 🙂 ).
———————————————–//———————————————–
Primul vorbitor in a doua sesiune a fost Adrian Chirila, reprezentat Noriel. Adrian ne-a prezentat compania si magazinul on line si a lansat “o provocare” zice el pentru bloggeri. Ceva legat de un concurs, despre reclama pe blog si (se subintelege) despre bani :).
Eu sunt o anti consumatorista convinsa, in afara de carti si pantofi nu cumpar nimic 🙂 . Ba da, mai cumpar flori :). Pentru mine notiuni de genul “jucarii educative”, “jucarii care dezvolta inteligenta” si altele la fel de pompoase, nu inseamna nimic. Pentru ca nimic nu se compara cu natura, cu nisipul, cu animalele si cu o cutie cu culori si o foaie de hartie (sau un perete :)).
Totusi, as fi vrut sa promovez concursul lansat de Noriel pentru blogeri dar din pacate nu mi-am notat detalii si acum nu gasesc nimic pe net…
———————————————–//———————————————–
A urmat Mihai Dragomirescu de la Urbankid, care ne-a prezentat cateva principii de aplicat in blogging (aceste principii sunt de bun simt si ar trebui sa fie de la sine inteles atat in virtual cat si in real. Din pacate, inca este nevoie de mentionarea lor, pentru ca lucurile nu sunt insusite :(, iar asta tine evident de educatie. Mai precis, de lipsa ei). Ne-a prezentat si niste cifre si ne-a facut sa ne gandim la cat de relativ este succesul in blogging. Adica in ce se masoara succesul? In trafic, in vizionari, in comentarii? Greu de spus, fapt evidentiat si de comparatia cu blogul Bogdanei. Pentru ca desi Urbankid are trafic mult mai mare, Bogdana are infinit mai multe comentarii.
As mai adauga si eu o revelatie recenta, anume ca traficul poate sa nu insemne nimic. El poate sa fie generat artificial, e destul sa adaugi cuvinte “cheie” cum ar “sex” 🙂 si traficul o ia razna. Mi-am dat seama la aceasta postare cand am vorbit despre “sex” , nu atat actul cat faptul :), dar de… motoarele de cautare nu fac diferenta. Sexu’-i sex.
(Insist pe treaba cu sexu’ ca sa am trafic si la postarea asta 🙂 🙂 ). (sex sex sex).
———————————————–//———————————————–
Continuam cu Dedi, care mi-a placut mult de tot… Am ras cu lacrimi la cateva bancuri… de exemplu ne povestea cum a inceput el sa-si faca blogul de tata… adica… el mai avea cateva bloguri si ce s-a gandit… sa-si mai faca unul… :). La fel ca romanul, cand nu are bani…. ce face?… schimba 100 de euro :). Cariera lui de blogger a avut cam acelasi parcurs ca a noastra, a tuturor. Adica la un momendat a aflat niste lucruri, i s-a parut important sa le spuna lumii si de-odata s-a trezit ca e blogger: ca ce spune e interesant, ca are trafic si ca ii place toata povestea asta.
A urmat un filmulet, putin cam melodramatic pentru gustul meu, dar cu impact mare in sala: multi participanti isi stergeau discret o lacrima din coltul ochiului :).
———————————————–//———————————————–
O interventie interesanta a avut Otilia Mantelers, blogger, mama si trainer parenting. M-a uns la suflet modul in care ne-a indemnat sa ne intelegem copiii: prin joaca.
Copiii nu stiu sa faca altceva, decat sa se joace. Ei nu stiu sa se exprime, nu stiu sa comunice, in general prea stiu nimic altceva decat sa se joace. Si e evident ca daca vrem sa “ne intelegem copiii” si sa “ne intelegem cu copiii” trebuie sa invatam sa ne jucam. Mai multe detalii despre joc si emotii gasiti pe site-ul Otiliei. Odata ajunsi acolo, va rog, nu va grabiti. Take your time, think a lot, think of everything you’ve got :).
———————————————–//———————————————–
In incheierea evenimentului, a vorbit Monica Jitariuc de la The Practice, care din pacate a avut foarte putin timp la dipozitie asa ca s-a grabit sa incheie repede o prezentare extrem de interesanta. Nu stiu daca a fost o idee buna sa fie lasa sa vorbeasca ultima, eu as fi pus-o printre primii si i-as fi dublat timpul alocat :).
Monica ne-a precizat ca este si ea “ca noi”, adica “are un copil” :), doar ca… ce o diferentiaza de noi este latura pragmatica. Exemplificata prin blogul pe care si l-a facut in perioada in care a stat cu cea mica… La ce credeti ca s-a gandit?…. Haide… nimeni?… Va dau un indiciu: a avut ca scop banii… Offf, tot eu sa va zic: si-a facut… atentie… un blog de CV-uri. Adica facea CV-uri si le vindea. Si facea bani din chestia asta :).
Una peste alta, Monica ne-a incurajat sa fim creativi, sa avem idei si mai ales sa le promovam. Si sa invatam sa ne vindem, pe principiul “Daca nu eu atunci cine? Si daca nu acum atunci cand?”.
Recunosc ca Monica mi-a placut cel mai mult poate si pentru elementul de surpriza (nu stiam nimic despre ea) dar si pentru ca a avut cea mai “practica” 🙂 prezentare, care a atins cam tot ce ma asteptam sa aflu la un eveniment de genul asta.
———————————————–//———————————————–
O sa inchei si eu cu mentiunea ca mie mi-a placut evenimentul, ca mi s-a parut util si interesant si ca de la toti vorbitorii se putea invata ceva, aplicand evident filtrul personal.
Si nu, nu o sa zic nimic despre mancare pentru ca n-am mancat nimic. Mi se pare groaznic sa am mancare in gura cand stiu ca vine lumea sa vorbeasca cu mine :P.
2 thoughts on “Cum a fost la Social Media for Parents (SMP) – 2”