Ce faci cand ai un elefant roz in mijlocul camerei?
Te afli intr-o camera plina cu oameni inteligenti, educati si cu oarecare experienta de viata si la un moment dat apare un elefant roz in mijlocul camerei. Cum procedezi?
Te faci ca ploua, asa-i? Te uiti in alta parte, eventual urmaresti cu privirea tantarul minuscul de pe perete si te rogi ca si ceilalti sa faca acelasi lucru.
Nu e ceva neobisnuit, credeti-ma. Si ceilalti probabil vor proceda la fel si vor astepta cu nerabdare sa prinda momentul potrivit in care sa-si ia poseta si sa plece. Ignorarea elefantului e o situatie la care ne pricep cu totii. Cu cat e mai mare elefantul roz si cu cat sunt mai multe persoane de fata, cu atat mai mica e probabilitatea ca cineva sa aduca vorba despre el.
Asa suntem noi ca neam. Bagam totul sub pres, nu stim sa comunicam, nu stim sa identificam sursa elefantului si nu stim sa rezolvam problema.
Pentru ca, sunt sigura ca v-ati dat seama repede, elefantul e roz doar o metafora. O folosim ca sa putem cuprinde ridicolul intregii situatii, in care apare o problema, de obicei grava, toata lumea o cunoaste dar nimeni nu vrea sa vorbeasca despre ea. Si nimeni nu cauta solutii sperand ori ca se va rezolva de la sine (pana la urma si elefantii mor, right?) ori ca altcineva se va ocupa.
Eu m-am saturat de elefantii roz din viata mea. Pentru ca si eu, ca majoritatea dintre noi, am o multe de astfel de personaje in jurul meu. Aproape toate camerele mele sunt pline 🙂 . Si, la fel ca noi toti, sunt experta in a-i ingnora. Ma uit in alta parte, parasesc camera sau ma conving ca nu e elefantul meu si ca nu l-am mai vazut in viata mea.
Dar nu mai pot. Sunt obosita si am ajuns sa vad elefanti de toate culorile. Deja se amesteca unii cu altii, parasesc camera si grupul de oameni in care au fost creati si incep sa umble de caplul lor pe te miri unde. Se imprietenesc unii cu altii se sustin si parca nu au decat un singur scop: sa ma inebuneasca pe mine. Culmea e ca lor le place, se distreaza super bine impreuna.
Dar gata: fara elefanti roz.
Ce poate sa se intample daca ma iau de ei? Poate celelalte persoane se vor supara pe mine dar pana la urma nu e doar elefantul meu roz. E AL NOSTRU. Si trebuie sa ne ocupam de el, orice ar insemna asta.
De azi nu mai tac! Cand apare un elefant roz in mijlocul camerei, strig si il arat cu degetul. Apoi ma asigur ca m-a auzit toata lumea si ca l-a vazut toata lumea.
Apoi cer sfaturi si pareri: “Bai, e nasol. Avem un elefant roz, ce facem cu el? Nimeni nu paraseste camera pana nu luam o decizie!”
Astept o perioada de timp rezonabila sa vad daca dispare, daca nu, cu prima ocazie o iau de la capat: “Bad news! Elefantul e inca aici, stiu ca l-ati vazut si voi dar as vrea sa ma asigur ca nu va imprieteniti cu el“.
Clar, e o lupta lunga si grea cu elefantii roz. Va avertizez ca majoritatea elefantilor roz nu pleaca singuri. De fapt, din momentul in care gasesc o camera confortabila in care sa stea, cu sigurantavor ramane pentru o lunga perioada de timp.
Ca sa fiti la curent cu toate noutatile despre Meseria de Parinte nu uitati sa dati Like Paginii de FB si sa va inscrieti la Newsletter.
Sharing is Caring! Daca ti-a placut acest articol, distribuie-l catre prietenii tai de pe Facebook (click aici).
