Eu ce “ma fac” anul asta?

Sharing is caring:

Din pacate intrebarea clasica pe care am auzit-o cand eram mici, nu mai este valabila.

“Ce vrei sa te faci cand o sa fii mare?” suna exact ca in povestile cu intriga stiintifico-fantastica. Raspunsurile de genul “invatatoare” sau “doctorita”,”avocat” sau “politist” se refera doar la personaje din povestile copilariei noastre.

Nicio meserie nu iti mai garanteaza ca vei iesi la pensie perfectionandu-te an de an in secretele ei. Sigur, nu poti sa fi astazi contabil si maine doctor, dar ca regula generala, cred ca ar trebui sa ne conducem dupa alte intrebari.

Prima dintre ele se refera la “Cum sa fac bani?“. Si aici se descurca fiecare, dupa nevoi si posibilitati.

A doua intrebare este “Eu cum incasez banii anul asta?“. V-ati prins deja, ca articolul nu este neaparat despre meserie, profesie sau munca desfasurata de fiecare dintre noi.

Problema este: Cum alegem sa ne desfasuram munca legal anul acesta?

De-a lungul timpului, fortata de schimbarile legale, am apelat si eu la diverse variante: contract de munca, contract de colaborare, PFA, firma. Am jonglat cu toate pe rand sau in acelasi timp.

Problema e ca oricate calcule am facut, intotdeauna a aparut o reglementare de ultima ora care mi-a dat planurile peste cap.

Ori s-au modificat grilele de impozite ori s-au schimbat contractele (unele chiar s-au anulat). Am trecut de la asigurari de sanatate obligatorie la cele private si inapoi. Am renuntat la contributiile la pensie dar am aflat ca oricum le plateam 🙂 .

Chiar si cu indemnizatia de crestere a copilului mi-am furat-o destul de urat. Nu o data, ci de doua ori. Dupa ani de zile de platit taxe pentru un salariu peste medie, fix dupa ce am nascut, indemnizatiile au fost plafonate si banii primiti imi ajungeau cel mult sa cumpar scutece.

Deja planurile mele nu mai sunt facute pe termen lung. In pensie nu imi pun nici cea mai mica speranta, desi, teoretic, in cativa ani as putea sa ma retrag, daca e sa calculez contributiile pe care le-am platit. Dar cred ca pensia este o gluma proasta care o sa ne loveasca pe toti, fix intre ochi, de nu o sa stim ce ni s-a intamplat.

Anyway, pana una alta, sa revenim la anul gratie 2018. Am inceput ca PFA si ma gandesc sa continui la fel. Dar toata lumea se agita in jurul meu, schimba acte si forme de organizare pentru a desfasura activitati economice. Se trece de la contract de munca la PFA, de la PFA la II, se inchid si se deschid firme, (care cu  impozit de 3%, care cu 16%), altii  se inregistreaza ca platitori de TVA sau intra in somaj (cine-si permite 🙂 ).

Tot ce am retinut pentru PFA este ca daca estimezi venituri lunare sub salariul minim pe economie, nu esti obligat sa platesti contributii la sanatate si pensie. Daca o sa ai venituri peste suma de 1.900 de lei, trebuie sa platesti contributiile respective, in jur de 600 de lei/luna. Cu cat produci mai mult cu atat platesti mai putin, dar minim 600 de lei. La asta se adauga si impozitul, deci vorbim de niste sume frumoase.

Varianta cu contractul de munca cu norma de 2 ore doar ca sa-ti platesti contributiile, din pacate nu mai functioneaza. Daca inainte se putea rezolva cu aproximativ 200 de lei/luna, acum vorbim de minim 500, deci nu merita bataia de cap in plus.

Bine, bine, de platit platesti, dar mai trebuie sa si semnezi contracte cu onorabilele Casa de sanate si Casa de pensii (nu stau sa caut denumirile oficiale, stiti la ce ma refer)? Cum dovedesti ca esti asigurat si ca trebuie sa iti inregistreze vechimea in munca? Nimic nu ma descurajeaza mai mult decat drumurile si cozile la ghiseele unde te rogi de unii si de altii pe banii si timpul tau.

Mi se sopteste in casca cum ca in 2018 cel mai convenabil este sa-ti faci Intreprindere individuala (II). Dar nu mai am nervi sa cercetez si acest domeniu. Aveti informatii structurate intr-o forma inteligibila? E mai usor cu II decat cu PFA?

Ce ma intereseaza este sa am asigurare de sanatate, pensia asigurata  (lasati-ma sa mai rad putin 😀 😀 😀 ) si sa nu trebuiasca sa angajez contabil.

Voi cum va descurcati in jungla aceasta a antreprenorilor? Cum va urmati visul de a munci pentru voi, de a privi orice esec ca pe o experienta? Cum reusiti sa traiti viata pe care v-o doriti,  de care ne vorbesc atat de mult si de des predicatorii acestia ai succesului? De unde va luati doza zilnica de curaj pentru a continua sa “Do what you love and love what you do” si alte bla bla-uri similare?

Ca sa fiti la curent cu toate noutatile despre Meseria de Parinte nu uitati sa dati Like Paginii de FB   si sa va inscrieti la Newsletter.

Sharing is Caring!  Daca ti-a placut acest articol, distribuie-l catre prietenii tai de pe  Facebook (click aici).

Sharing is caring:

Comments

comments

  • Article By :
    Buna, Eu sunt Ana Maria Mitrus, sunt casatorita – cu Cristi, si sunt mama - pentru Alexandra si Andreea. Imi place sa petrec foarte mult timp cu familia mea si sa ma implic in tot ce inseamna cresterea si educatia fetitelor. Imi place sa cos si sa mesteresc, imi place sa citesc si sa aflu lucruri noi si interesante in orice domeniu. Imi plac oamenii care au ceva de spus si de la care pot sa invat ceva. Imi plac animalele, imi place sa merg cu rolele si imi place marea. Ma bucur de viata si sunt recunoscatoare pentru tot ce am.

Random Posts

  • Ministerul Educatiei anunta ca NU isi asuma strategia nationala pentru educatie parentala
    Sharing is caring:

    Dupa cateva saptamani in care am urmarit cu interes dezbaterea online despre “Strategia nationala pentru educatie parentala” lasanta de Ministerul […]

    Sharing is caring:
  • Cum mi-am convins fetele sa nu mai planga
    Sharing is caring:

    Ca sa ma fac bine inteleasa, daca au o problema sau le doare ceva, le las si chiar le incurajez […]

    Sharing is caring:
  • De ce nu-mi plac printesele si poneii
    Sharing is caring:

      Saptamana trecuta a inceput gradinita. Cele mici pareau incantate sa mearga, in fiecare seara imi spuneau ca  le e […]

    Sharing is caring:
  • In cat timp se digera alimentele?
    Sharing is caring:

    Imi povestea o prietena ca cea mica mananca prea multe fructe (?!). Si ca din cauza asta merge prea des […]

    Sharing is caring:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*
*