Un mic sfat la inceperea gradinitei – grupa mica

Pe Andreea am dat-o la gradi la 1 an si 8 luni. Nu vorbea inca, doar cateva cuvinte pe limba ei, dar Alexandra o intelegea si comunica foarte bine cu ea.

In prima zi Andreea a fost ok sa mearga la grupa ei, asa ca le-am lasat pe cele mici in grupe separate, cu rugaminte catre dna educatoare de la grupa mica sa o cheme pe Alexandra daca lucrurile scapa de sub control. Alexandra era deja veterana in gradinita asa ca m-am bazat foarte mult pe ea, in adaptarea Andreei.

La pranz cand m-am dus sa le iau, dna educatoare imi spune “vai doamna, ce-a mai plans asta mica dupa dvs”.
“Cum asa?” o intreb.
“Dupa ce ati plecat a fost linistita dar dupa vreo ora a inceput sa planga: mama, mama. Am tinut-o in brate, m-am jucat cu ea, dar nu s-a oprit din plans.”
“Am inteles. Dar de ce nu ati chemat-o pe Alexandra, asa cum stabilisem?”
“E, ce sa faca doamna, Alexandra, ca si ea e mica?”.
“Pai de exemplu ar fi putut sa va spuna ca “mama” inseamna apa si ca Andreea nu plange dupa mine ci ii e sete”.
“?!”

A doua zi m-am prezentat la gradi cu o foaie printata pe care am scris vocabularul Andreei ca sa nu mai existe confuzii 🙂 si am insistat sa o cheme pe Alexandra daca apar situatii similare. Sau sa ma sune.

Din acea zi nu au mai fost probleme, Alexandra se ducea de cateva ori pe zi sa vada ce face Andreea iar la pranz dormeau impreuna in grupa Alexandrei.

In cateva luni Andreea a inceput sa vorbeasca curent si s-a integrat perfect intre copiii cu 2-3 ani mai mari decat ea.