Personajele basmelor: Zâna
Prima parte “Basmele terapeutice”
Zânele din basme sunt imaginea cea mai puternica, idealizata, a mamei bune.
În basmele a caror protagonista e o adolescenta Zânele îsi fac aparitia pentru a o ajuta sa-si realizeze feminitatea. Mastera-vrajitoare a Albei-ca-Zapada este exact opusul Zânei-mame din povestea Cenusaresei. Mastera-vrajitoare a Albei-ca-Zapada este înzestrata cu puteri magice, pe care le foloseste pentru a încerca s-o elimine cu orice chip pe protagonista. In schimb, Zâna-mama a Cenusaresei îi procura acesteia vesminte, giuvaieruri, caleasca si caii pentru a merge la balul regelui, îi pune pe deplin în valoare feminitatea si capacitatea de atractie pe care Mastera i le refuza. Zâna-mama este cea care face posibila întâlnirea Cenusaresei cu Printul si care îi favorizeaza împlinirea, impunând limite simbolice care se dovedesc providentiale: întoarcerea înainte de miezul noptii, având drept consecinta pierderea faimosului condur.
Zânele adolescentelor sunt damice cu sfaturile, sugestiile si ajutorul lor. Stiu întotdeauna unde se poate gasi un Print si ce anume trebuie facut pentru a-l cuceri, transmit protejatelor lor cunostinte si putere. Sunt extrem pricepute la muncile casnice: tes kilometri de pânza peste noapte si aleg tone de boabe de mei si de grâu .
De multe ori Zâna din basme actioneaza ca o putere ce se contrapune puterii Vrajitoarei sau Masterei. Mastera o lasa pe Cenusareasa acasa, îmbracata în zdrente, iar Zâna intervine si schimba situatia. Vrajitoarea îi cere sa toarca gramezi întregi de bumbac, vine Zâna cea buna. si ispraveste lucrul cât ai clipi din ochi. Aceste figuri îsi fac aparitia atunci când nu sta în puterile protagonistei sa rezolve singura o stare lucruri.
Daca observam cu atentie mersul, vom baga de seama ca exista întotdeauna un eveniment dramatic precedent in urma caruia nu poate sa înfaptuiasca singura, fara ajutor magic, ceea ce ar putea sa o salveze. Este o reprezentare simbolica a faptului ca procesul ei de evolutie a suferit o distorsiune dramatica si e amenintat de oprirea definitiva. Aici intervine Zâna si face ca procesul evolutiv sa poata fi dus la bun sfârsit.
Dupa cum este tipic pentru figura materna negativa sa întreprinda actiuni care, de orice fel ar fi ele, au totdeauna efectul de a împiedica dezvoltarea protagonistei, la fel de tipic este pentru figura materna pozitiva sa elimine obstacolele, sa repare daunele, sa umple lacunele, în asa fel încât procesul evolutiv sa-si poata continua cursul firesc.
Zâna-mama va continua sa îndeplineasca aceasta functie de facilitare si mai târziu, dupa ce fata, devenita de acum femeie, l-a gasit pe Fat-Frumos si s-a casatorit. Zâna sau Batrâna înteleapta îi vor da sfaturi pentru a-si regasi sotul disparut, a-l recuceri pe sotul atras in alte directii sau pentru a-l face sa-si recapete memoria atunci cand, ratacit pe cuprinsul unei împaratii îndepartate si lovit de amnezie, se afla pe punctul de a se recasatori. Vedem si aici actionând un element expert si aliat, care se straduieste sa mentina relatia conjugala, în vreme ce Mastera sau Vrajitoarea fac tot ce e cu putinta spre a o distruge.
Si la trecerea ultimului prag spre realizarea femininului, cel al procreatiei, o întâlnim în actiune pe Zâna-mama: “Uite o rodie, s-o mananci Ia cântatul cocosilor si mai înainte sa se sfârseasca anul o sa se nasca un copil frumos cu bucle de aur” îi spune Zâna reginei disperate ca nu are copii. Tot Zânele sunt cele care cunosc potiuni magice pentru a combate sterilitatea si vraji care ii pot asigura pruncului un viitor fericit.
Zana joaca un rol eliberator si in privinta altor personaje: il ajuta pe Print sa evadeze din tainitele castelului in care zacea prizonier; produce transformari în sens evolutiv preschimband animalele în oameni; vindeca rani restituind functiile pierdute. Sensul interventiilor ei e totdeauna reconstructia, însanatosirea, adaosul.
Zâna înlesneste fuga din captivitate, asadar, in sens simbolic, produce emanciparea de femininul înglobant. Ea confera puteri active – forta, curaj, capacitati extraordinare – în aceeasi masuri în care vrajitoarea le sustrage, privându-si victimele de puteri si paralizându-le.
Actioneaza deci în sens stimulator asupra masculinului, facând sa-i creasca posibilitatile. Îl calauzeste si îl ajuta pe Print în cautarea Printesei, îi furnizeaza sfaturi si instrumente pentru depasirea obstacolelor, îndeplineste o functie de favorizare a intâlnirii celor doua polaritati. Intervine atuci când Printul este ucis sau privat de de brate sau de picioare, restituindu-i facultatile depline si restaurându-i functiile pierdute.
Zâna reprezinta.Femininul simbolic – pe de o parte mereu prezent, nu-si abandoneaza protejatii în momentele de pericol, iar pe de alta nelegându-i în nici un de sine. Zâna apare la nevoie si dispare iar, nu il constrânge pe protagonist la o dependenta silita.
Figurile feminine pozitive îndeplinesc toate o functie stimulativa, inclusiv asupra masculinului, functie opusa celei a figurilor negative care actioneaza prin inhibare.
Alte personaje Regina, mama mirelui, Mama vitrega, Zana, Batranica cea buna, Monstrul/Balaurul, Ingerul