Rigoletto
Ati vazut Rigoletto? Este sublim! Interpretari care fac sa ti se zbarleasca parul pe ceafa (parerea mea) sau care te fac sa te simti erou (alte pareri) :).
Inceputurile mele in materie de opera se intamplau acum cativa ani, cand aplicam aceeasi metoda ca la filme. “Nu vreau sa stiu cu ce e, nu ma intereseaza cum se termina, nu vreau sa stric suspansul” :). Chiar si atunci cand cumparam programul, citeam doar distributia si paginile despre autor. Cele despre piesa urmau sa fie citite dupa.
Tactica asta a functionat o vreme doar ca este extrem de dificil sa urmaresti in acelasi timp si scena si ecranul cu text. De cateva ori am revazut anumite piese doar ca sa pot sa pot sa fiu atenta la ce se intampla pe scena si la ce se canta. Apoi am schimbat tactica. Am citit inainte despre piesa si m-am dus la opera “pregatita”, ca o adevarat cunoscatoare :). Mi-a placut mult mai mult. Desi intriga este intotdeauna captivanta si de multe ori cu intorsaturi de situatie mai ceva ca intr-un film politist, totusi si interpretarea ramane pe primul loc.
La Rigoletto am fost asa, pe neasteptate fara sa am timp sa ma pun la curent. Am primit din jur mai multe pareri, ca ar fi vorba de Cocosatul de la Notre Dame… ca e scrisa de Victor Hugo… ceva cu La donna e mobile… multe informatii disparate care mai mult m-au incurcat in loc sa ma ajute :). Din fericire am avut timp sa cumparam programul si sa ne facem o mica idee despre ce e vorba.
(Daca vreti sa mergeti la Rigoletto si sa pastrati suspansul, nu cititi in continuare 🙂 )
Rigoletto era bufonul de la curtea Ducelui Mantua. Fiind cocosat din nastere ( 😉 ) si asumandu-si rolul de bufon era perceput de toti ca fiind o persoana vesela, plina de viata si care ii face pe toti sa rada cu glumele sale reusite (sau nu 🙂 ). Realitatea era cu totul alta, Rigoletto era de fapt o persoana profunda cu trairi si sentimente (si secrete) ca noi toti, dar coplesit de faptul ca trebuia sa fie vesel tot timpul. In timpul unei arii isi plange destinul si faptul ca nu i se permite sa isi traiasca sentimentele la fel ce cei din jurul lui.
Probabil datorita acestui defect fizic si a constrangerilor pe care le traia, Rigoletto era uneori rautacios cu cei din jur, bazandu-se in special pe protectia stapanului sau, Ducele de Mantua. Ducele era un mare cuceritor, ii placeau foarte mult femeile, iar faptul ca erau casatorite sau minore nu il impiedica sa le faca amatele sale. Uneori chiar cu forta, motiv pentru care multi dintre curtenii sai il urau.
Opera incepe cu o sceneta la curtea Ducelui de Mantua cand acesta ii declara lui Rigoletto intentia de o cuceri pe contesa Ceprano. Chiar in prezenta sotului sau Ducele Ceprano, Rigoletto il sfatuieste pe Ducele de Manuta sa treaca la fapte, ceea ce-l face sa castige un nou dusman, care jura sa se razbunare.
In acelasi timp, la curte apare Contele Monterone, care il acuza pe Ducele de Mantua ca i-a rapit si violat fiica si amentinta la randul sau ca se va razbuna, iar pe Rigoletto, complice in aceasta crima, il blesteama. Pe Rigoletto incepe sa-l framante acest blestem si ii este din ce in ce mai teama ca ceva rau se va intampla.
Opera continua cu Rigoletto care se strecoara pe strazi intunecate spre o destinatie necunoscuta. Pe drum este acostat de personaj dubios, Sparafucile, care este un ucigas platit si care se ofera sa-l scape de orice adversar contra unei sume modice de bani. Metoda folosita era relativ simpla, sora lui Sparafucile, Magdalena, ademenea victimele in casa de pe malul marii, iar Sparafucile le ucidea si le arunca trupurile in mare.
Pentru moment Rigoletto nu are nevoie de serviciile lui Sparafucile asa ca isi continua drumul in noapte, pana la o casa discreta, unde isi ascunsese fiica. Gilda era marele lui secret. Temandu-se la randul lui de desfraul de la curte o tinea pe aceasta inchisa in casa, sub supragherea unei femei batrane, iar singura exceptie pentru care parasea casa, era slujba de la biserica. Acolo, Gilda a intalnit un tanar fermecator de care s-a indragostit si de care ii povesteste (canta 🙂 ) cu multa pasiune batranei cu care sta.
Din acest moment incepe adevarata intriga pentru ca tanarul de la biserica era chiar Contele de Mantua (stapanul lui Rigoletto) care evident ca isi doreste sa o cucereasca pe tanara fermecatoare despre care nu stia absolut nimic. El se indreapta spre casa acesteia sa ii declare dragostea sa si ajunge acolo imediat dupa plecarea lui Rigoletto.
Totodata, curtenii de la curtea lui Montua, care au jurat sa se razbune pe Rigoletto pentru dezonorarea sotiilor sau fiicelor lor, afla o parte din secretul acestuia, dar sunt convinsi ca tanara ascunsa este amanta lui Rigoletto. Si ce alta razbunare ar putea gasi decat sa i-o ofere pe tava Ducelui de Mantua? Asa ca in aceeasi noapte, se indreptau spre casa secreta, unde vor ajunge dupa plecarea Ducelui de Montua. Pe drum se intalnesc chiar cu Rigoletto pe care il mint ca vor sa o rapeasca pe Contesa Ceprano (cea de la inceputul operei). Rigoletto se declara incantat de idee asa ca participa si el la rapire (legat la ochi) dar de fapt isi rapeste propria fiica pe care o duce la castelul Ducelui de Montua.
Dimineata, Ducele de Montua, isi plange tristetea ca i-a disparut iubita, dar are o surpriza placuta din partea curtenilor care il anunta ca aceasta il asteapta in dormitor. Ducele se retrage langa iubita lui, moment in care Rigoletto, care aflase crudul adevar, apare la curte implorandu-i pe curteni sa ii elibereze fiica. Uimiti, ca tanara este de fapt fiica si nu amanta lui Rigoletto, curtenii incep sa susoteasca dar din pacate nimeni nu ii mai poate salva fiica, chiar daca ar vrea.
Gilda apare si ea ravasita, Rigoletto este sfasiat de durere ca fiica i-a fost dezonorata si jura razbunare. Doar ca fiica lui il iubeste sincer pe Ducele de Mantua si nu poate fi convinsa sub nicio forma ca acesta este doar un cuceritor iar ea este doar o alta victima.
Rigoletto incepe sa-si planuiasca razbunarea si isi aduce aminte de Sparafucile, ucigasul platit, asa ca merge la acesta sa il angajeze sa il ucida pe Ducele de Montua. Magdalena, sora lui Sparafucile il ademeneste la han pe Duce dar la randul ei se indragosteste de el si isi implora fratele sa ii crute viata. Sparafucile accepta, dar numai in cazul in care un barbat va trece pe la hanul lor in acea noapte, pentru a avea totusi o victima pe care sa i-o prezinte lui Rigletto.
In timp ce sora lui Sparafucile, Magdalena, se iubeste Ducele de Montua (pe faimoasa piesa La donna e mobile 🙂 ) Rigoletto isi aduce fiica sa vada ca iubitul deja o inseala, sperand in acest fel ca o va vindeca de dragostea pe care i-o poarta Ducelui. Gilda este distrusa si ii promite tatalui ei ca va pleca din Mantua, deghizata in barbat, pentru a nu fi recunoscuta. Totusi dragostea pentru Duce o face sa se intoarca, si sa fie martora la discutia despre crima a celor doi frati. Gilda decide sa se sacrifice pentru iubitul sau, asa asa ca bate la poarta hanului si este ucisa de Sparafucile, bagata intr-un sac si prezentata lui Rigoletto ca fiind dovada faptului ca ucigasul si-a onorat contractul.
Rigoletto nu rezista tentatiei de a-si vedea adversarul mort, asa ca deschide sacul in care ar trebui sa se afle corpul neinsufletit al acestuia. Dar vai… in sac se afla chiar fiica lui, muribunda.
