Coincidenta sau hazard?

A existat o perioada, acum vreo 5-6 ani, cand Ana, prietena mea, de fiecare cand ii povesteam ceva, ma intreba enervant de insistent: “Si? Crezi ca e coincidenta?”. La inceput nici nu imi dadeam seama la ce se refera asa ca ii raspundeam automat “sigur ca e coincidenta”. Dar lucrurile au inceput sa se intample din ce in ce mai evident asa ca la un moment dat, bunul simt nu mi-a mai permis sa ma limitez la acest raspuns. Si a fost de ajuns ca o singura data sa ma intreb timid “dar daca totusi nu e coincidenta?” si lucrurile au luat-o razna.

Au trecut ani de atunci, s-au intamplat lucruri, unele chiar incredibile, si pot sa spun ca e destul sa ti se deschida o data ochii si gata, nu mai exista cale de intoarcere 🙂 .

Ma intrebati acum daca exista coincidente? Nici gand. Nu exista asa ceva. Daca nu ma credeti, priviti la propriile voastre intamplari si intrebati-va singuri daca exista coincidente. Raspunsul o sa va intrige (sau nu? 🙂 ).

Este o coincidenta oare faptul ca in 2008 s-au nascut doi baieti carora parintii le-au pus numele Teodor? Si ca numele lor de familie este Pop? Este coincidenta ca amandoi au nimerit la aceeasi grupa, in aceeasi gradinita? Deci este coincidenta ca Andreea are doi colegi pe care ii cheama Teo Pop? 😀

Este coincidenta faptul ca, dupa ce Alexandra s-a indragostit de pisica unor prieteni si a plans toata noaptea dupa ea (si facut multe desene nervoase), e coincidenta deci ca a doua zi a aparut un pui de pisica din pamant? 🙂

52

Este coincidenta toata povestea verighetei?

E coincidenta ca, la o luna dupa ce am inceput sa alerg, in timp ce citeam “Nascuti pentru a alerga” in miez de noapte, intr-o rezerva de spital alaturi de Andreea, visam cu ochii deschisi cat de minunat ar fi sa cunosc si eu un alergator de cursa lunga? Si va rog fiti atenti: e coincidenta ca, dupa ce m-am externat cu Andreea din spital, peste 3 zile ma antrenam cu o fosta semi-maratonista?

1 2

E coincidenta ca la librarie mi-a cazut in brate… o carte despre coincidente? 🙂

Citeste si:  Ora de religie

coincidenta-sau-hazard-mic-tratat-de-mare-destin_1_fullsize

Ma stiti ca-s mai poeta si mai visatoare si poate coincidentele mele nu va spun nimic. Insa daca cititi aceasta carte cu siguranta ca undeva se vor naste niste intrebari si ca veti afla niste lucruri atat de incredibile incat nu se poate sa ramana la nivelul de amuzament.

Cartea isi are originile intr-un serial in cinci parti intitulat Beyond Coincidence, realizat de Testbed Productions pentru BBC Radio 4. Imediat ce autorii cartii si-au inceput documentarea, in jurul lor s-au petrecut atatea coincidente incat au avut senzatia ca sunt urmariti de undeva.

Pana la urma, coincidentele sunt ceva obisnuit. Le intalnim pretutindeni, dar devenim constienti numai de acele intersectii care inseamna ceva obisnuit pentru noi. In plus, tuturor ne plac coincidentele. Ne atrage tiparul lor ordonat, simetria lor. Cu cat o coincidenta este mai improbabila, cu atat mai savuroasa ni se pare. Si cu cat este mai deosebita cu atat sporeste senzatia noastra ca trebuie sa aiba o semnificatie anume (tell me about it 🙂 ). Coincidentele sugereaza existenta unui control – mana lui Dumnezeu la lucru (or you name it), ordonand haosul din viata noastra complicata.

Pasiunea noastra pentru sincronicitate pare a fi indisolubil legata de o alta necesitate umana fundamentala, aceea de a intelege sensul existentei. In ambele cazuri parem a face incercari disperate de a ne convinge ca viata si coincidentele inseamna totusi mai mult decat sansa si pura intamplare.

Coincidentele i-au pasionat si pe oamenii de stiinta. Fizicieni, matematicinei, astronomi, cu totii au cautat raspunsuri care sa explice si cele mai incredibile intamplari. Arthur Koestler numea coincidentele “calambururi ale destinului”. Wolfgang Pauli, laureat al Premiului Nobel, considera ca acestea sunt de fapt “urmele vizibile ale unor principii invizibile”. Ambii erau de parere ca in univers actioneaza o forta aparent magica, misterioasa, care impune o ordine in haosul vietii umane. Aceasta idee contravine puternic scepticismului afisat de stiinta clasica (remember, ce nu stim nu exista 😉 ). Pentru multe dintre mintile rationale, ideea concidentelor pline de sens intra in aceeasi categorie cu manifestarile ecoplasmice si cu radiestezia, nefiind deci demne de investigatii serioase. Si totusi, ideea existentei unei legaturi intre psihicul uman si materie a atras cateva minti luminate.

Citeste si:  Kodak Moments: 1.111 Likes Meseria de parinte

Jung, cunoscutul psiholog elvetian, ne-a lasat una dintre cele mai semnificative mosteniri, respectiv notiunea de “sincronicitate”, al carui inteles depaseste sfera stricta a coincidentei, incluzand si experienta umana subiectiva, a evenimentelor aparent intamplatoare. Sincronicitatea defineste acele coincidente care au semnificatie pentru subiectul lor si in aparitia carora mai este implicat si altceva pe langa simpla probabilitate. In anul 1952, Jung a publicat impreuna cu fizicianul Wolfgang Pauli, lucrarea “Sincronicitatea, un principiu unificator acauzal”.

Matematicienii pe de alta parte sunt persoane cu “picioarele pe pamant”. Sunt rationali pentru a dezlega misterele existentei. Acolo unde altii vad dovada magiei ( 🙂 ) ei vad legile probabilitatii in actiune. Matematicienii sustin ca, daca un lucru  poate surveni, el va surveni. Numai lucrurile imposibile nu se intampla niciodata (de ex. sa gasesti taxiuri libere cand ploua 🙂 ). Profesorul Ian Stuart, unul dintre cei mai cunoscuti si mai respectati matematicieni britanici, a studiat fenomenul coincidentelor. Autorii cartii i-au prezentat tot felul de situatii “ciudate” iar Ian le-a explicat pe toate matematic. Una dintre coincidentele prezentate este urmatoarea:

“La Marele Premiu al Spaniei, din 1977, trei piloti de formula 1, Michael Schumacher, Jacques Villeneuve si Heinz-Harald Frentzen, au incheiat un tur de pista in exact acelasi timp: 1 minut si 21.072 secunde.”

Dupa o demonstratie foarte stiintifica, concluzia lui Ian a fost ca “exista o sansa la o suta ca al doilea pilot sa incheie turul cu exact acelasi timp ca primul, si tot una la suta ca si cel de-al treilea sa obtina acelasi timp – ceea ce ne duce la o valoare estimativa a probabilitatii coincidentei de unu la zece mii. Suficient de scazuta ca sa para uimitoare, dar nu chiar atat incat sa fim de-a dreptul uluiti” 🙂 .

Autorii nu s-au lasat si au prezentat o lunga serie de coincidente, unele celebre altele nu, unele mai incredibile decat altele si prezinta fel de fel de teorii si explicatii pe care va las sa le descoperiti singuri citind cartea. Insa nu pot sa nu va trezesc si mai mult curiozitatea cu doua coincidente “grave” 🙂 .

Citeste si:  Cadouri supriza si femei desteptarete

Prima dintre ele se refera la Abraham Lincoln si John Kennedy.

  • Lincoln a fost ales presedinte in 1860.
  • Dupa exact 100 de ani, in 1960, Kennedy era ales presedinte.
  • Ambii au fost preocupati de drepturile civile.
  • Ambii au fost asasinati vinerea, in prezenta sotiei.
  • Ambii au fost ucisi de un glont care le-a patruns in cap din spate.
  • Lincoln a fost asasinat la teatrul Ford.
  • Kennedy a fost ucis in vreme ce se afla intr-un automobil Lincoln decapotabil fabricat de compania Ford.

Ce-a de-a doua coincidenta se refera la ultima simfonie, scrisa de cei mai cunoscuti muzicieni.

  • Beethoven, Schubert, Dvorak si Vaughan Wiliams (printre altii) au murit dupa ce au scris a noua simfonie.
  • Mahler, superstitios ina ceasta privinta, a inceput-o pe cea de-a zecea, imediat ce a incetat lucrul la a noua, dar nu suficient de repede din pacate, pentru a-si amana sfarsitul
  • Bruckner a facut eforturi elaborate pentru a evita sindromul, numerotandu-si primele doua simfonii 00  si 0 🙂 . Degeaba insa, a murit in timp ce lucra la a noua.
  • Sibelius s-a oprit dupa a opta simfonie si a trait inca treizeci si trei de ani 🙂 .

Se joaca cineva cu noi? Destinul? Dumnezeu? Sau, asa cum sustin savantii, ni se ofera ocazia sa patrundem intr-un univers in care totul este interconectat, si pe care, desigur, nu-l intelegem? Voi ce parere aveti?

Ca sa fiti la curent cu toate noutatile despre Meseria de Parinte nu uitati sa dati Like Paginii de FB   si sa va inscrieti la Newsletter.

Comments

comments

  • Buna, Eu sunt Ana Maria Mitrus, sunt casatorita – cu Cristi, si sunt mama – de Alexandra si Andreea. Imi place sa petrec foarte mult timp cu familia mea si sa ma implic in tot ce inseamna cresterea si educatia fetitelor. Imi place sa cos si sa mesteresc, imi place sa citesc si sa aflu lucruri noi si interesante in orice domeniu. Imi plac oamenii care au ceva de spus si de la care pot sa invat ceva. Imi plac animalele, imi place sa merg cu rolele si imi place marea. Ma bucur de viata si sunt recunoscatoare pentru tot ce am.

2 thoughts on “Coincidenta sau hazard?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*
*