Margarina nu este un aliment. Alegeti altceva pentru copiii vostri!
Margarina poate parea uneori o solutie salvatoare in momentele de criza. Citeste pana la sfarsit ca sa afli ce au descoperit specialistii APC referitor margarina din magazinele romanesti.
Odata ce esti parinte deciziile sunt din ce in ce mai complicate. Viata e grea si totul e scump. Chiar daca iti doresti tot ce e mai bun pentru copilul tau, uneori nu e de ajuns. E nevoie de bani. Pana la urma la asta se reduce totul chiar si atunci cand cumperi de mancare. Te uiti in portofel si in functie de ce gasesti, decizi ce cumperi.
Totusi… nu intotdeauna mai ieftin inseamna si mai mult. In niciun caz nu inseamna mai bine, dar asta deja stim. Uneori suntem nevoiti sa apelam la tot felul de artifiicii ca sa rezolvam cele 3 mese ale zilei. Ne gandim ca un sandvis cu margarina si o felie de ceva deasupra nu inseamna nimic. Mai ales daca margarina este cu unt, parca lucrurile stau putin mai bine, asa e? Nu, nu e asa!
Margarina nu e unt, oricat de mult ar incerca unii sa ne convinga de asta.
Nutriţionist Dumitru Bălan:
“Margarina a fost produsă începând cu anul 1870 de către francezul Hippolyte Mege-Mouriez în regiunea Provence. Totul la solicitarea lui Louis Napoleon al III-lea, în încercarea de a identifica un substitut convenabil al untului. Timp de câteva decenii, consumul margarinei a fost încurajat foarte mult de către industria media. Dar si de către specialiştii de la vremea respectivă. A fost sustinuta ideea că este mai puţin costisitoare decât untul şi mai sănătoasă. Motivul? Nu conţine la fel de multe grăsimi saturate.
Timpul a trecut şi iată că în ultimii ani, munca specialiştilor în domeniu dovedeşte la unison un singur lucru.
“Untul a fost, este şi va fi întotdeauna mai sănătos decât margarina”.
Majoritatea specialiştilor promoveaza ideea că margarina conţine mai puţine grăsimi saturate comparativ cu untul. Raţionamentul validat chiar şi în prezent. Este foarte adevărat acest lucru, însă nu trebuie să pierdem din vedere “grăsimile trans” care se regăsesc în margarină.
Tocmai aceste grăsimi nesănătoase sunt şi cele asociate cu declanşarea bolilor cronice. Iar studiul efectuat în anul 1993 de către Harvard School of Public Health concluzionează foarte simplu. Ingestia uleiurilor vegetale parţial hidrogenate creşte incidenţa infarctului miocardic.
Totuşi, cred că ne întrebăm cu toţii de ce margarina s-a impus pe piaţă atât de mult timp. În primul rând, trebuie să ştim că margarina a fost intens promovată în societaţile occidentale. Totul incepând cu Primul Război Mondial, întrucat era mai ieftină decât untul. Acest lucru a înclinat definitiv balanţa în favoarea promovării acestui aliment. Sa nu uitam de costul ridicat al vieţii la vremea respectivă.
În al doilea rând, marketingul margarinei a funcţionat precum o fac ceasurile elveţiene. Producătorii au profitat de o masă a consumatorilor neinformaţi.
În acelaşi studiu, consumul untului nu a fost legat de apariţia bolilor alergologice pediatrice.
De aceea, trebuie să fim foarte atenţi atunci când alegem margarina în detrimentul grăsimilor antiinflamatoare. Intre acestea din urma se numara:
- untul ecologic
- uleiul de măsline extravirgin obţinut prin presarea la rece
- leiul de in
- uleiul de cânepă
- uleiul de nucă de cocos presat la rece
Aceste grăsimi sunt considerate în acest moment ca fiind cele mai benefice pentru sănătatea noastră.
Sunt de părere că un popor informat va ajunge să se orienteze mai bine.
Astfel, focusul se va face mai întai pe prevenţie şi nu doar pe tratarea bolii. Nu trebuie să uităm că suntem ceea ce mâncăm în esenţă. In viață suntem liberi să alegem, însă nimeni nu ne absolvă de consecinţele acţiunilor noastre. În fond, alimentele vii au fost şi vor rămâne în continuare cele mai eficiente medicamente.”
Medic specialist pediatru Ingrid Ada Bălan:
“Astăzi, cunoaştem că grăsimile trans conţinute în margarină cresc nivelul colesterolului LDL (colesterolul “rău”). Prticulele mici şi dense ale acestui colesterol afecteaza arterele şi promoveaza inflamaţia în organism. Acest fenomen produce o hiperactivitate a sistemului imunitar. Poate fi astfel asociat cu declanşarea afecţiunilor cardiovasculare, atacului vascular cerebral, dar şi cu diabetul sau cu alte afecţiuni cronice.
Studiile efectuate pe animale au demonstrat că ingestia grăsimilor trans stă la baza obezităţii şi a rezistenţei la insulină. Aceasta este precursoarea diabetului de tip 2. În timpul cercetărilor întreprinse de către dr. Mary Enig, s-a demonstrat că studiile care asociau o relaţie de cauzalitate directă între declanşarea afecţiunilor cardiovasculare şi ingestia grăsimilor saturate au fost concepute greşit. În acest sens, grăsimile saturate au fost grupate împreună cu grăsimile trans (grăsimi parţial hidrogenate). Motivul? Acestea au o structură chimică similară.
Această “mică” greşeală a fost şi cea care a propulsat în cele din urmă margarina în topul preferinţelor consumatorilor. Rezulatul a fost boicotarea untului. Totuşi, în momentul în care dr. Enig a separat aceste grăsimi în două categorii, a descoperit ceva interesant. Că nu există nicio legatură directă între afecţiunile cardiovasculare şi consumul grăsimilor saturate. Pe de alta parte insa, grăsimile trans sunt asociate cu declanşarea acestor boli cronice.
Legatura dintre consumul grasimilor trans si atopia la copii
În altă ordine de idei, îmi permit să mă folosesc de know-how-ul acumulat în zona afecţiunilor DAI (dermatita atopică- alergii- intoleranţe alimentare). Pot astfel sa validez studiul intitulat “Margarine and butter consumption, eczema and allergic sensitization in children. The LISA birth cohort study”.Acestea arata o legatură evidentă între declanşarea atopiei în rândul copiilor şi consumul grăsimilor trans.
Studiul s-a publicat în anul 2006 şi a luat în calcul informaţiile a 2582 copii cu vârstă de 2 ani. Concluzia a fost că ingestia margarinei este asociată cu declanşarea afecţiunilor de natură alergologică. Acest fapt se datorează existenţei unei cantităţi semnificative de acizi graşi Omega 6 care se regăsesc în margarină. Prezenta acestora creste inflamaţia la nivelul organismului. De aceea, mă văd în poziţia de a nu recomanda consumul de margarină mamelor însărcinate sau a celor care alăptează. Considerând că acest consum aduce un aport inflamator în organism. Numeroase studii stiinţifice demonstreaza că aceste grăsimi trans pot afecta în mod negativ dezvoltarea copilului. In acelasi timp incidenţa problemelor neurologice.
Vitaminele artificiale din margarina
Majoritatea brandurilor de margarină de pe piaţa noastră conţin Vitaminele A și D adăugate în mod artificial. Pe eticheta nu se specifica dacă Vitamina A este preformată (retinol) sau cea din carotenoizi (betacaroten). Nu trebuie să uităm că excesul de Vitamina A poate fi toxic la persoanele care au primit recomandarea de a administra suplimentar Vitamina A preformată. În plus, de multe ori nu se menţionează dacă este introdusă în margarină forma naturală a Vitaminei D3 (colecalciferol), şi nu varianta sintetică (D2-ergocalciferol). Nedozată în mod corespunzător, Vitamina D3 nu mai este chiar atât de protectoare. La un nivel ridicat poate aceasta produce hipercalcemie, o afecţiune în care nivelul de calciu din sânge este mai mare decât în mod normal.
Pe de altă parte, unele branduri de margarină conţin în mod suplimentar şi un amestec de conservanţi şi aditivi alimentari. Acestia sunt nocivi pentru sănătatea noastră, perturbând echilibrul florei intestinale şi intoxicându-ne la propriu. Prezenţa acestor aditivi nu este menită să confere un plus de sănătate margarinei. Rezultatul este exact contrariul, întrucât alimentează inflamaţia în organism.
Alternativele sanatoase
Trăgând o linie, aş recomanda părinţilor să evite consumul margarinei. Alternativa este alegerea grăsimilor sănătoase care aduc nenumărate beneficii în dezvoltarea armonioasă a copiilor. Este adevărat că în ultimul timp, au apărut pe piaţă şi sortimente de margarină care nu conţin grăsimi parţial hidrogenate. Dar rămân la părerea că untul ecologic şi uleiurile vegetale care conţin acizii graşi Omega 3 în mod natural reprezintă alternative net superioare.”
Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică:
Fondator al “Școlii pentru Sănătate și Longevitate”; Membru al “Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”; Reprezentant pentru România al “Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).
„Suntem bombardaţi cu informaţii despre sănătate. Ni se spune ce este bun şi ce nu, ce putem mânca şi ce trebuie să evităm. Informaţiile sunt mai mult sau mai puţin fundamentate ştiinţific. De obicei, cel care strigă cel mai tare câștigă.
Atunci când vorbim despre sănătate, acest principiu şi ofertă “2 în 1” nu trebuie să existe.
Mulţi oameni atenţi la sănătatea lor preferă grăsimile vegetale, în defavoarea celor animale. Ei cred că acestea sunt mai sănătoase dar gresesc. Adevărul este că excesul de grăsime vegetală este la fel de dăunator ca şi cel de grăsime animală. Atunci când vorbim despre margarină, atingem de fapt un vechi mit. Este cel de la care a pornit întrebarea “margarină sau unt?”, “grăsime vegetală sau animală?”. Grăsimea vegetală este lichidă şi trebuie să sufere un proces chimic, de hidrogenare, pentru a deveni solidă şi deci tartinabilă. Sau să fie amestecată cu grăsime animală. Reclamele interminabile care promovează margarina curativă pentru bolile de inimă, nu cred că trebuie să ne păcălească.
Margarina este un produs ieftin, folosit de oameni din economie, dar fără niciun efect tămăduitor.
Untul în schimb are o cantitate mare de grăsime şi zahăr. Eu le recomand pacienţilor mei consumul moderat. Dacă ar fi să aleg între margarină şi unt, ambele din comerţ, nu aş alege niciunul. Prefer să prepar în casă pasta de brânză slabă cu mărar sau ceapă verde. Aceasta este sănătoasă, conţine puţine grăsimi şi multe proteine. Totusi, cand suntem iubitori de brânzeturi grase, putem consuma cu moderaţie unt bio sau produs în casă. Margarina nu reprezintă o soluţie. Nici pentru oamenii aparent sănătoşi şi nici pentru cei cu boli cardiovasculare.
Mâncaţi simplu şi curat, faceţi mişcare, trăiţi în armonie şi integraţi social. Suntem celule sociale aparţinând organismului numit “Societate”!”
Marie Vrânceanu Nutriţionist specializat în nutrigenomică:
Membru al:
- Espen (The European Society for Clinical Nutrition and Metabolism);
- ASN (American Society for Nutrition)
- TOS ( The Obesity Society,USA)
- ASMBS (American Society for Metabolic and Bariatric Surgery)
- ELMO (European Lifestyle Medicine)
- AMIA (Associazione medici italiani antiaging).
“Dacă dăm o căutare pe net cu cuvântul “margarină” vom vedea că primele pagini afişate de Google sunt pline de referinţe negative privind acest produs. Dar dacă am avea acces la statistici oficiale privind consumul de margarină, am afla că mulţi români consumă margarină. Acest produs se vinde bine în magazine şi că industria nu este nicidecum în pierdere. Încă nu am auzit nicio fabrică de margarină în faliment.
Ce este margarina?
Este vorba de o emulsie de lipide şi apă care poate să conţină sare şi aditivi alimentari. Consistenţa acesteia derivă din procentul de grăsimi saturate conţinute.
Margarina a fost inventată de Hippolyte Megè în urma unui concurs propus de Napoleon al III -lea. Scopul a fost pentru obţinerea unui surogat de unt mai economic şi care să aibă o perioadă de conservare mai lungă. Iniţial nu era o grăsime obţinută prin hidrogenare ci prin cristalizare fracţionată dintr-un amestec de grăsimi vegetale şi lapte acid.
Din nefericire, ulterior s-a văzut că poate fi obţinută prin hidrogenare. Acesta este un proces care o face mai solidă şi creşte timpul de conservare. Doar ca in acelasi timp introduce o importantă cantitate de grăsimi trans nocive pentru sănătate.
Aşa a şi fost propusă margarina. Pentru cei cu probleme de colesterol, cardiace, o alternativă sănătoasă la unt. Amintiţi-vă că margarina înseamnă hidrogenare. O realitate înspăimîntătoare. Crescătorii de porci nu folosesc grăsimile hidrogenate în hrana animalelor. Deşi aceste grăsimi sunt la preţuri foarte scăzute, ele dăunează sănătăţii animalelor.
În procesul de obţinere a margarinei prin hidrogenare se folosesc de regulă:
- 20% stearină de palmier si
- 80% ulei de floarea soarelui
- sau 20% stearină de palmier
- 10% ulei din seminţe de palmier şi
- 70% ulei de floarea soarelui.
Există şi margarine vegetale non hidrogenate. Acestea sunt obţinute prin fracţionare din grăsimi vegetale rafinate. Exemplu: un ulei (palmier, floarea soarelui, etc) este un mixt de acizi graşi în care prevalenţa acizilor mononesaturaţi şi polinesaturaţi îi dau starea lichidă.
Untul care are 51% grăsimi saturate LCT (cu catenă lungă) este solid. Dar conţine şi grăsimi saturate cu catenă medie, acizi mono şi polinesaturaţi.
De ce sunt periculoase grăsimile trans?
Prin procesul de fracţionare a grăsimilor vegetale se înlătură partea lejeră obţinând un produs plin de grăsimi saturate. Singurul avantaj al acestui produs e că nu conţine grăsimi trans. Acest tip de margarină este larg utilizat în preparatele Bio. De ce sunt periculoase grăsimile trans? În primul rând reduc valorile colesterolului bun HDL şi le cresc pe cele ale colesterolului rău, LDL, cu repercursiuni negative asupra aparatului cardiovascular.
Vestea rea? Lista produselor cu margarină este lungă, foarte lungă:
- grisine
- crackers
- ciocolată umplută
- îngheţată
- cozonaci de la supermarket sau cofetărie
- prăjituri
- foietaje
- biscuiţi
- creme de întins pe pâine
- creme de umplutură…etc.
Efectele margarinei la copii?
Un studiu condus în Noua Zeelandă de către cercetătorii de la Universitatea din Aukland şi publicat în revista ”Intelligence” arată: copii de 3 ani care consumau zilnic margarină au obţinut un punctaj inferior de 3 cifre la testul de inteligenţă comparativ cu cei care nu consumau acest produs. Ajunşi la vîrsta de 7 ani aceştia aveau 6 puncte mai puţin la testul de inteligenţă. Cert este că margarina reducea coeficientul de inteligenţă la copiii care o consumau zilnic. Legătura dintre consumul de margarină şi reducerea coeficientului de inteligenţă nu este pe deplin elucidată în sensul mecanismelor care o declanşează.
Cercetările continuă. Margarinele tartinabile de ultimă generaţie se vor a fi mai bune şi mai sănătoase. Se face caz de faptul că nu sunt obţinute prin hidrogenare ci prin interesterificare. se spune si ca reprezintă o sursă de omega 3 si 6 precum şi vitamine liposolubile. Cantităţile de astfel de substanţe, infime, nu pot compensa efectul proinflamator al acestor margarine. În compoziţia acestora intră ulei de floarea soarelui, grăsime de palmier care ştim că este de fapt o grăsime saturată puternic aterogenă. Deci de veche sau nouă generaţie, mâncăm margarină? Din punctul meu de vedere NU.
Sursele sanatoase de grasimi nesaturate si antioxidanti
Grăsimile, atât saturate cât şi nesaturate sunt foarte importante pentru organism, dar ca surse sunt multe altele mai sănătoase. Din păcate încă mai există specialişti sau aşa zis specialişti care sunt atraşi de câştigurile propuse de producătorii de margarine. Acestia postează articole despre cât de sănătoase sunt produsele respective. Si despre cum ne ţin colesterolul în limite normale. Asta în condiţiile în care cei din vest s-au bătut până au forţat mâna producătorilor care au scos uleiul de palmier din produsele lor.
Alegeţi uleiul de măsline ca sursă excelentă de grăsimi nesaturate şi antioxidanţi. In plus, alegeti alimente precum avocado cu grăsimi excelente şi bogat în folați, nuci, migdale şi de 2 ori pe săptamană puteţi consuma și cantităţi mici de unt. Alte surse bune de grăsimi, peşte gras, ouă, iaurt integral, etc.
Soluţia: consumaţi cît mai multe alimente naturale şi învăţaţi-i pe copii să mănânce natural.”
Conf. univ. dr. Costel Stanciu, Președinte APC
„Margarina, în cele mai multe situaţii, este un amestec alcătuit din :
- apă
- uleiuri şi grăsimi vegetale exotic
- emulsifianţi
- acid citric
- conservanți
- arome artificiale
Multe sortimente de margarină conţin acizi graşi trans. Acestia sunt responsabili de apariţia unor boli precum:
- obezitate
- boli de inimă
- diabet
- boli degenerative ale articulaţiilor
- depresie
- modificări comportamentale
În unele ţări s-a legiferat cantitatea de astfel de grăsimi din alimente. Scopul este limitarea îmbolnăvirilor generate de consumul de alimente cu grăsimi trans.
Danemarca a instituit sancţiunea, încă din anul 2004, că orice aliment care conţine mai mult de 2% grăsimi trans este ilegal.
Administraţia pentru Produse Alimentare şi Medicamente din Statele Unite ale Americii (FDA) a impus producătorilor, încă din anul 2006, ca pe eticheta produselor care conţine grăsimi trans, să se precizeze cantitatea de astfel de grăsimi per porţie.
Totodată, stiu că multe gospodine au un obicei nesănatos şi folosesc acest produs la realizarea unor prăjituri. Le atrag atenţia că nu toate margarinele pot fi folosite ca ingredient în compozitia unor prăjituri. Asa ca le recomand să verifice pe ambalaj existenţa unei menţiuni de tipul „Recomandată pentru creme, aluaturi și gătit”. In această categorie, a margarinei pentru gătit, intră acele margarine cu un conţinut în grăsimi mai mare de 60%.
Concluzia este ca nu recomandăm folosirea ei în alimentația copiilor, femeilor gravide și a persoanelor cu probleme grave de sănătate. “
Ca sa fii la curent cu toate noutatile despre Meseria de Parinte nu uita sa:
Sharing is Caring! ❤
******************************************************************
Meseriadeparinte.ro este un blog personal, proprietarul de drept este Ana Maria Mitrus.
Ca vizitator si deci utilizator al blogului confirmi ca ai citit si esti de acord sa respecti TERMENII SI CONDITIILE stabilite de Meseriadeparinte.ro.
Folosirea acestui blog si a serviciilor continute in el, este gratuita, sub rezerva respectarii de catre vizitatori a acestor termeni si conditii.
Articolele publicate pe Meseriadeparinte.ro se afla sub protectia legilor privind drepturile de proprietate intelectuala (cum ar fi – dar nu limitativ la: L8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, L84/1998 privind marcile si indicatiile geografice).
Comenteaza cu contul de FB
———————-//—————————-
Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) este membră a Organizației Europene a Consumatorilor. In luna iulie 2017 a analizat 30 de sortimente de margarină aflate pe piata. Acestea sunt fabricate/distribuite de către: Orkla Foods România, Unilever, Auchan, Cora, Carrefour, Mega Image, Lidl și Kaufland. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Experții (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor si să facă achiziții în cunoștință de cauză.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere nalizarea următoarelor aspecte:
- Ingredientele folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
- Informațiile nutriționale.
-
Mențiunile care îi induc în eroare pe consumatori.
Puteti afla rezultatele complete ale studiului precum si recomandarile pe le fac specialistii, pe site-ul oficial al Asociației Pro Consumatori.