Ipoteze Adleriene
1.Orice comportament are o semnifica?ie social?.
Conform lui Adler comportamentul uman este motivat de trebuin?e sociale, oamenii fiind in mod inerent fiin?e sociale. El ofer? o viziune optimist? ?i umanist? asupra vie?ii, considerand fiin?ele umane profund capabile de cooperare pentru a tr?i impreun?, de a lupta pentru imbun?t??ire, autoimplinire ?i de a contribui la binele (bun?starea) comun?. Conceptul central al psihologiei sale este „sentimentul de comuniune social?” (numit ?i interes social, sentiment social, sentiment comunitar, sim? social).
2.Personalitatea uman? are unitate ?i teme directoare.
Persoana este o unitate indivizibil? ?i are nevoie s? fie in?eleas? ca „persoan? total?”, in care gandurile, sentimentele, ac?iunile, visele, amintirile ?i chiar fiziologia merg in aceea?i direc?ie. Persoana este un sistem in care intregul este mai mare (decat) ?i diferit de p?r?ile sale. In acest intreg Adler a v?zut unitatea persoanei, in al c?rei comportament exist? o tem? consistent?, directoare (in cazul fiec?rei persoane).
3.Comportamentul este o func?ie a percep?iilor noastre (subiective). Cum ajungem s? dezvolt?m aceast? tem?? Este un proces activ ?i creativ in care indivizii atribuie semnifica?ii experien?elor de via?? cu care se confrunt?. Din acest material brut ei construiesc realitatea subiectiv? la care r?spund. Nu experien?ele din copil?rie sunt cruciale ci actualele interpret?ri ale acestor evenimente.
4.Orice comportament urm?re?te un scop.
Adler sus?ine c? orice comportament urm?re?te un scop ?i este direc?ionat spre o ?int?, de?i indivizii nu sunt intotdeauna con?tien?i c? au astfel de motive. Dac? indivizii au anumite capacit??i pe care nu ?i le dezvolt? sau nu le utilizeaz?, aceast? lips? de ac?iune serve?te unui scop. Utilizarea este mai important? decat posesia. Indivizii nu sunt victime pasive ale eredit??ii sau mediului ci sunt cei caer construiesc ?i interpreteaz? în mod activ situa?iile (subiec?i).
5.Str?duin?a spre semnifica?ie explic? motivele.
Adler a descoperit c?, drept urmare a neajutor?rii sale ini?iale, un copil mic se simte inferior ?i se lupt? s? dep??easc? sentimentul de incompletitudine prin progresarea c?tre un alt nivel al dezvolt?rii. Tr?irea inferiorit??ii ?i compensarea acesteia devin principiul dinamic al motiva?iei, mi?cand individul de la un nivel de dezvoltare spre altul. Aceast? str?duin??/ambi?ie dureaz? intreaga via??. Acest proces incepe in copil?ria mic?, atunci cand copilul devine con?tient de inadecvarea sa, in special cand se compar? cu copiii mai mari sau cu adul?ii. Ca rezultat ei tr?iesc ceea ce Adler numea „situa?ie –„(minus). Sentimentele de inferioritate devin motiva?ia str?duin?ei spre ceea ce el numea „situa?ie+”(plus). Adler sus?inea c? noi nu ne ghid?m intotdeauna in ac?iunile noastre dup? realitate, ci ?i dup? fic?iune. Adler a lansat conceptul de „scop final”, care este o crea?ie fictiv?, o situa?ie ideal? imaginar? care ghideaz? persoana în prezent. Scopul final este rezultatul unui proces care este unic pentru fiecare individ, un proces numit de Adler „logica privat?”. F?r? suport potrivit ?i incurajare in anii formativi ai vie?ii, indivizii pot ajunge s? dezvolte sentimente exagerate de inferioritate ?i s? se str?duiasc? spre atingerea unui scop de superioritate imaginar?, evitand testele reale pentru sine. Scopul lor final va fi egocentric, pe partea nefolositoare (celorlal?i) a vie?ii, in loc de scopul cooper?rii ?i al sentimentului de comuniune. Astfel de indivizi i?i vor dezv?lui auto-interesul, preocuparea pentru putere, evitarea ?i retragerea.
6.Stilul vie?ii
Adler a numit abordarea individual? caracteristic? a vie?ii „stilul vie?ii”, modul unic în care individul încearc? s?-?i realizeze scopul final fictiv ?i întâlne?te sau evit? ceea ce el numea „sarcinile vie?ii”: munca, societatea/comunitatea ?i iubirea. Stilul vie?ii se formeaz? in copil?rie ?i este unic. Nu exist? doi oameni care s? aib? acela?i stil al vie?ii. In cazul indivizilor s?n?to?i, confruntarea cu sarcinile vie?ii este relativ flexibil?. Ei pot g?si modalit??i de rezolvare a problemelor iar atunci cand o cale este blocat?, ei pot alege o alta, dar acest lucru nu este caracteristic ?i indivizilor tulbura?i, care de obicei insist? intr-o singur? direc?ie, pe o singur? cale.
