Teorii ale dezvolt?rii copilului
Teoria umanist?
Teoria umanist? dezv?luie o viziune global? asupra dezvolt?rii umane, sus?inând c? omul este mai mult decât o colec?ie de instincte, tendin?e sau condi?ion?ri: fiecare persoan? fiind unic? ?i demn? de respect.
A. Maslow (1908-1970) afirma c? fiecare dintre noi are natura lui proprie ?i o puternic? motivare pentru a-?i exprima aceasta natur?. Esen?ial? pentru om este asigurarea nevoilor bazice ale supravie?uirii – nevoile biologice. Ierarhic urmeaz? nevoile de securitate ?i stabilitate, apoi nevoia de dragoste ?i apartenen??, nevoia de stim? (stima de sine-nevoia de succes, de reu?it? ?i un statut corespunz?tor posibilit??ilor individului). Ultima treapt? a acestei ierarhii o constituie afirmarea ?i actualizarea poten?ialului persoanei în societate. Armonia dezvolt?rii este rezultatul satisfacerii tuturor acestor trebuin?e.
C. Rogers afirm? c? omul poate ajunge la nivelul cel mai înalt al posibilit??ilor sale cu ajutorul persoanelor apropiate (familie, prieteni). Acestea trebuie s? ne ofere ajutor necondi?ionat. Cu alte cuvinte, ei trebuie s? ne iubeasc? ?i s? ne respecte indiferent de ceea ce facem noi.
Teoria cognitiv?
J. Piaget (1896-1980) a considerat inteligen?a ca pe o form? de dezvoltare prin interac?iunea cu mediul. Copilul, ca fiin?? activ?, ac?ioneaz? continuu asupra mediului, observând efectul pe care îl are ac?iunea sa. Când se gânde?te, copilul efectueaz? opera?ii mintale. Piaget descrie patru stadii de dezvoltare intelectual?, fiec?ruia dintre ele corespunzându-i un anumit tip de gândire.
– de la na?tere la 2 ani • – stadiul senzorio–motor. Copilul folose?te sim?urile ?i abilit??ile motorii pentru a în?elege lumea. Aceasta perioad? debuteaz? cu reflexele ?i se incheie cu scheme senzorio-motorii. Copilul în?elege c? un obiect exist? chiar dac? nu se mai afl? permanent în câmpul s?u vizual. Începe s?-?i aminteasc? ?i s?-?i reprezinte experien?ele (reprezent?ri mintale). În acest stadiu, copilul experimenteaz? lumea prin percep?ii imediate ?i prin activitate fizic?, gândirea fiind dominat? de principiul „aici ?i acum“.
– de la 2 la 7 ani • – stadiul preopera?ional. Copilul folose?te gândirea simbolic? incluzând achizi?iile din sfera limbajului în activitatea de cunoa?tere a lumii înconjur?toare. Gândirea este egocentric?, cunoa?terea se realizeaz? din perspectiva proprie. În perioada preopera?ional?, pot fi percepute cel mai clar diferen?ele între gândirea copiilor ?i gândirea adul?ilor.
– de la 7 la 11 ani • – stadiul concret opera?ional. Copilul în?elege ?i folose?te opera?iile logice în rezolvarea de probleme. În aceasta perioad? copilul î?i define?te no?iunea de „num?r“, „clasificare“ ?i „conservare“. Copiii afla?i în aceast? perioad? sunt caracteriza?i de o dorin?? extraordinar? de a culege informa?ii despre lume: deseori ei adun? liste considerabile de fapte sau de date despre un subiect de interes.
– dup? 11 ani • – stadiul formal opera?ional. Copilul începe s? abstractizeze, s? gândeasc? de la real la concret la ceea ce poate fi posibil, ipotetic.
Teoria dezvolt?rii psihosociale
E. Erikson (1902-1994) a eviden?iat opt stadii în dezvoltarea uman?. Fiecare vârst? se confrunt? cu propriul set de probleme, c?utarea identit??ii fiind elementul cheie/ principal. Ne vom referi la câteva dintre acestea:
– Primul stadiu are la baz? conflictul • încredere versus neîncredere (de la na?tere pân? la aproximativ un an): copilul trebuie s?-?i stabileasc? atitudinea de baz? fa?? de lumea din jurul s?u. Dac? în acest stadiu beneficiaz? de satisfac?ie ?i confort, acest lucru îl va ajuta s?-?i dezvolte o atitudine mai încrez?toare. Dac? îngrijirile nu sunt consistente, rezult? neîncredere fa?? de cei de care depinde copilul, apoi fa?? de to?i indivizii.
– Pe m?sur? ce copilul înva?? s? mearg?, se confrunt? cu alt conflict: • autonomie versus îndoial? (între 1 – 3 ani). Poten?ialul s?u fizic ?i activarea dorin?ei de independen??, reu?itele sau e?ecurile în demersul explorator, îi pot dezvolta încrederea sau dimpotriv?.
-Al treilea stadiu apare pe m?sura dezvolt?rii sociale ?i fizice, când copilul se confrunt? cu • conflictul ini?iativ? versus culpabilitate (între 3 ?i 6 ani). Deoarece copilului i se cere s?-?i asume din ce în ce mai mult? responsabilitate pentru via?a sa, el fie î?i dezvolt? un puternic sim? de ini?iativ?, fie se simte vinovat c? nu ?i-a îndeplinit corespunz?tor responsabilit??ile.
– Copilul mai mare (între 6 ?i 12 ani) se confrunt? cu conflictul • competen?? versus inferioritate, pe m?sur? ce are de înfruntat tot mai multe provoc?ri noi. Copilul poate s? se str?duiasc? s? le dep??easc? sau poate s? capete un sentiment constant de incapacitate.
– Al cincilea stadiu apare între 12 ?i 18 de ani, când trebuie rezolvat conflictul • identificare versus confuzie de rol.
Teoria înv???rii socio-culturale ?i zona proximei dezvolt?ri
L.S. Vîgotsky (1896-1934) dezvolt? ca idei cheie:
– caracterul social al înv???rii•
zonele dezvolt?rii•
– zona actualei dezvolt?ri – spa?iul în care copilul rezolv? independent situa?iile problem?;..
– zona proximei dezvolt?ri – spa?iul în care copilul ajunge s? solu?ioneze problema, dar ..numai cu ajutorul adultului.
Teoria inteligen?elor multiple
Conform cu teoriei inteligentelor multiple a lui Howard Gardner (1943), copiii au inteligen?e diferite, inteligen?e multiple, care le influen?eaz? modul de a înv??a. Acestea sunt: inteligen?a lingvistic?, inteligen?a logico-matematic?, inteligenta spa?ial?, inteligen?a kinestezic?, inteligen?a muzical?, inteligen?a interpersonal?, inteligen?a intrapersonal?.
