Cum ii ajutam pe copii sa invete emotiile si sentimentele

De cand cu desenele si filmele astea traduse in romana, fetele mele au invatat tot felul de expresii care sunt convinsa ca pana acum nu au existat in limbajul nostru. Traduceri dupa ureche care deranjeaza orice telespectator de bun simt dar pe care copiii le iau de bune si le folosesc mai departe.

Una dintre ele este foarte uzuala in filmele cu adolescenti: “I hate this or that” si care la noi este tradusa mot a mot prin  “Urasc chestia aia”. Si astfel limbajul de zi cu zi a ajuns sa fie contaminat de ura pentru ca: “urasc temele”, “urasc sa merg la scoala”, “o urasc pe fata aia de la clasa vecina”, “urasc vremea asta” etc.

Initial nu am intervenit, am crezut ca ele chiar stiu ce spun si ca transmit exact ceea ce simt insa dupa ce am remarcat o anumita frecventa am realizat ca sunt doar niste cuvinte la moda care nu exprima realitatea dar care insa au puterea de a planta niste ganduri distructive care in curand vor deveni realitate. Nu dureaza mult de cand iti repeti niste lucruri si pana incepi sa le crezi cu adevarat.

Asa ca incet incet am inceput sa despic firul in patru cu delicatete desi tentatia mea initiala a fost sa le interzic cu desavarsire sa foloseasca acest cuvant 🙂 .

  • Si cand spui ca urasti sa-ti faci temele, cam la ce te referi?
  • Ca nu vreau sa le fac acum.
  • Dar cand?
  • Putin mai tarziu.
  • Deci practic, nu e vorba ca le urasti ci ca vrei sa mai amani putin momentul teme, asa-i?
  • Da, asa.
  • Si atunci de ce zici ca le urasti?
  • E, ziceam si eu asa… 🙂

Sau alt exemplu, la prima ora a diminetii:

  • Ahhh, urasc sa ma trezesc dimineata.
  • Cum adica urasti, cand sambata si duminica te trezesti prima si nu ne mai lasi nici pe noi sa dormim?
  • Eee, pai sambata nu merg la scoala, ma trezesc ca sa ma joc.
  • Deci practic problema nu e ca te trezesti ci ca mergi la scoala. Sau si mai corect, ca nu poti sa te joci.
  • Da, de fapt nu am nicio probleme sa ma trezesc. Dar as vrea sa ma joc.
  • Si atunci de ce zici ca urasti sa te trezesti.
  • Nu stiu.

Da, nu stie. Cam asta e problema cu copiii nostri. Fac lucruri prin imitatie, fara sa le inteleaga in totalitate, doar pentru ca li s-a parut lor interesant ceva. Iar noi decodam reactiile lor ca fiind rauvoitoare sau intentionate si reactionam in consecinta. (Dar despre asta intr-un articol viitor.)

Cum ii invatam pe copii despre sentimente?

Pasul 1.

Evident ca in primul si in primul rand trebuie sa le spunem copiilor ce sunt sentimentele, sa le dam exemple si sa-i punem sa le exprime cat pot ei de bine. Bucurie, tristete, frica, amuzament, singuratate, rusine, fericire, spaima, mandrie, ura, si tot ce va mai trece voua prin cap. Dupa ce au prins ideea, putem sa trecem si la sentimente mai complexe: multumit, frustrat, infometat 🙂 . Putem vorbi cu ei despre cum s-au simtit in anumite momente si sa ii ajutam identifice sentimentele pe care le-au simtit.

Pasul 2

Consta in identificarea sentimentelor pe care le exprima ceilalti. Puteti exersa in familie exprimand pe rand diverse sentimente in timp ce ei trebuie sa ghiceasca despre ce este vorba sau va puteti uita la televizor. Un exercitiu foarte interesant este sa ne uitam la un film cu sonorul oprit si sa ne jucam “de-a psihologul” ghicind ce sentimente exprima cei de pe ecran. Iar recomandarea mea expresa este “Puss in boots” (Motanul incaltat). Credeti-ma o sa radeti in hohote, face motanul ala niste mutre de numa numa 😀 .

sentimente meseria de parinte 2

Pasul 3

Rugati-i chiar pe ei sa va arate cum se simt in anumite situatii si care sunt sentimentele pe care le incearca. Dupa cateva exercitii “la comanda” va veni si momentul adevaratului test pe care trebuie sa-l treceti voi. Sa-i lasati pe cei  mici sa isi exprime cu adevarat sentimentele atunci cand momentul este real si nu scenografiat. Stiti la ce ma refer, la acele “sfaturi” gen: “nu mai plange”, “de ce ti-e frica, nu vezi ca nu e nimic sub pat”, “nu mai rade cu gura pana la urechi ca nu-i frumos”, “nu mai tipa la sora-ta, ca e si ea mica”. Cum spuneam aici este cel mai greu pentru noi insa unul dintre cele mai frumoase lucruri care se intampla atunci cand suntem parinti este ca invatam alaturi de cei mici.

Iar daca aveti curaj, spuneti-le celor mici sa va corecteze atunci cand gresiti si o sa vedeti ca dupa un timp veti avea in familie o stare de armonie foarte frumoasa.

De exemplu, eu la un  moment dat, eram foarte stresata cu niste chestii de la birou iar una dintre fete la randul ei era foarte suparata asa ca plangea din orice. Dupa cateva ore de bocete, m-am rastit la ea: “da’ mai termina o  data cu plansul asta, ce te tot vaiti, te doare ceva sau cum?”. La care ea a mi-a raspuns cu toata forta pe care o avea in ea “Plang pentru ca sunt suparata, tu ce crezi? Ti se pare ca ma prefac sau cum?“. M-a pufnit rasul, si pe ea la fel, am luat-o in brate si am ascultat-o asa cum ar fi trebuit sa o fac de la bun inceput.

Pasul 4 

Este sa ii ajutati sa se autocontroleze si sa-si regleze singuri emotiile. Este o sarcina foarte grea pe care ne-o asumam noi ca parinti pentru ca nu suntem specialisti insa ca in multe alte domenii am incredere ca ne descurcam si de data asta :). Exista exercitii speciale pe care le puteti exersa mai intai impreuna iar apoi ei singuri.

Pasul 5

Invatati sa-i ascultati atunci cand va povestesc conflictele emotionale care ii framanta, fara sa le dati sfaturi si fara sa le induceti propriile sentimente. Stiti cand vin si va spun ca s-au certat cu fratele (sora) iar voi le raspundeti ca “trebuie” sa-si iubeasca fratii? Ei bine, o fi normal sa-i iubeasca dar este la fel de normal sa mai fie si suparati. Pentru ca sentimentele nu se exclud reciproc.

Si asa, ca o concluzie, dati-le copiilor timp si spatiu sa se exprime. Fiti langa ei ca sa-i ghidati dar lasati-le libertatea sa se calmeze singuri sau dati-le o carte care sa-i ajute sa inteleaga ce se intampla cu ei sau o jucarie asupra careia sa-si exprime sentimentele. Incercati sa nu-i pedepsiti pentru ca au sentimente si pentru ca si le exprima pentru ca asta va avea o singura consecinta: in timp vor invata sa se ascunda iar asta nu le va aduce niciun beneficiu. Copiii au nevoie sa invete cum sa-si controleze sentimentele si nu sa le ascunda pentru ca sunt un comportament neadecvat.

Ca sa fiti la curent cu toate noutatile despre Meseria de Parinte nu uitati sa:

  1. Dati Like Paginii de FB Meseria de parinte,
  2. Subscribe la canalul de YouTube Meseria de Parinte
  3. Va inscrieti la Newsletter.

Sharing is Caring!  Daca ti-a placut acest articol, distribuie-l catre prietenii tai de pe  Facebook (click aici).

sentimente meseria de parinte

Comenteaza cu contul de FB

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *