Am crezut ca dupa ce o sa depasim varsta jocurilor si a papusilor o sa renuntam sa ne mai jucam impreuna. Poate vreun remi sau sah dar in niciun caz jocuri de copii.
M-am inselat si tare mult ma bucur. Am descoperit ca ne putem juca in continuare “de-a orice” iar asta ne ajuta de multe ori sa trecem chiar si peste momente dificile. Insa de cele mai multe ori joaca are de-a face cu distractia si dupa o ora de jucat si facut treaba in acelasi timp, suntem cu bateriile incarcate de la reprizele de ras prin care am trecut.
Unul dintre cele mai solicitate jocuri este cel “de-a restaurantul”. Pentru ca nu mi se intampla sa stau mai putin de o ora in bucatarie, de obicei vin si ele cu mine, sa-si faca temele. Nu trece mult timp si rolurile sunt impartite rapid si imediat ne conformam cu noua identitate.
-Tu esti bucatareasa, eu sunt chelnerul si tu esti clientul, da? Hai repede, aseaza-te la masa si comanda ceva ca mai am si altii care ma asteapta. Mami, vezi ca vin cu o comanda la tine, nu mai spala vasele ca nu de asta esti platita. Tu trebuie sa gatesti. Off, iar mi-am pierdut carnetelul si sortul de ospatar, oare unde le-am lasat data trecuta cand m-am jucat cu ele?
In timp ce comenzile vin si pleaca, mai stam si de vorba, mai inventam tot felul de situatii, mancarea pe care o gatesc eu (pe bune) se transforma in toate specialitatile pamantului iar restaurantul nostru ajunge sa calatoreasca in toate tarile lumii,
Imi place la nebunie jocul acesta, in primul rand pentru ca petrecem timp impreuna dar si pentru ca ne distram maxim.
Ideile intotdeauna vin din partea lor, dar daca nu ar fi asa, as insista chiar eu sa facem tot felul de jocuri de rol.
Jocurile de rol (atunci cand pretindem ca suntem altcineva sau cand imitam o situatie reala) reprezinta unul dintre exercitiile care ajuta enorm la dezvoltarea copiilor. Atat din punct de vedere al imaginatie dar si al vocabularului, al modului in care ne comportam in diverse situatii (chiar daca nu au trecut in realitate prin ele, le putem discuta si astfel vor fi pregatiti pe viitor).
Indiferent care este tema in care aleg sa se joace (poate fi “de-a doctorul”, “de-a scoala”, “de-a astronatutul, politistul, hotul” etc.), copiii au ocazia de a experimenta astfel situatii de viata, atat din punct de vedere social dar si emotional. Invata cum sa se descurce in anumite situatii neprevazute, sa imparta responsabilitati si sa gaseasca solutii creative la diferite probleme.
Practic, in timpul acestor jocuri, copiii se pun “in papucii altuia” si invata cum se vede lumea daca privim si din alte unghiuri.
Pentru ca sunt limitati de experientele pe care le-au trait si de modul de gandire incomplet dezvoltat, copiii au tendinta sa priveasca lumea intr-un mod subiectiv si uneori egoist. Insa cu ajutorul jocurilor de rol, isi pot da seama ca altii pot avea sentimente diferite de ale lor.
Dezvoltarea limbajului este o alta achizitie majora atunci cand ne jucam “de-a ceva”. Cine stie in mod curent care este limbajul unui astronaut sau de unde ar putea sa stie un copil cum comanda un ospatar mancare la bucatarie? Un paleontolog are un anumit mod de a vorbi, total diferit de un star de cinema care castiga Oscarul. Dar cu ajutorul jocurilor de rol, copiii le pot experimenta pe toate si pot dezvolta informatiile pe care le afla atunci cand cerceteaza subiectul respectiv.
Copiii au un talent special de a imita ceea ce vad si asta depaseste cu mult sfera familiei. E de ajuns sa deschida televizorul 10 minte si vor putea sa se joace foarte convingator de-a prezentatorul de stiri, abordand atat limbajul cat si comportamentul specific al personajului.
Jocurile de rol le dezvolta copiilor si capacitatea de gandire, e de ajuns sa dam ca exemplu jocul de-a detectivul, ca sa ne dam seama cate rationamente vor face doar de dragul unui personaj. Jocul de-a constructorul este un alt exemplu care ne arata cat de inventivi pot deveni cei mici si cum pot atribui calitati incredibile celor mai banale obiecte din jurul lor.
Joaca “de-a ceva” ne ofera sansa unica de a ne intalni cu copilul nostru intr-o lume imaginara unde orice e posibil. Acolo putem sa renuntam la statutul de “parinte-copil” si ne putem bucura impreuna, fara niciun fel de costrangeri, de timpul petrecut impreuna.
Toate aceste jocuri in care suntem alaturi de cei mici au si avantajul de a-i ghida catre experiente viitoare in care vor sti cum sa reactioneze. Nu vor fi luati prin surprindere sau depasiti de situatii iar asta reprezinta un castig enorm si din punct de vedere al dezvoltarii autonomiei.
Acest articol face parte din campania “Spune Da” initiata de Danonino pentru sustinerea autonomiei celor mici. Pe site-ul oficial putem gasi multe surse de inspiratie pentru diverse activitati alaturi de cei mici.
Ca sa fiti la curent cu toate noutatile despre Meseria de Parinte nu uitati sa dati Like Paginii de FB si sa va inscrieti la Newsletter.
Sharing is Caring! Daca ti-a placut acest articol, distribuie-l catre prietenii tai de pe Facebook (click aici).