“Mai vorbim cand te faci mare”
Oamenii mari nu in?eleg singuri nimic, niciodat? ?i este obositor pentru copii s? le dea intruna l?muriri” (Antoine de Saint Exupery)
Dac? în trecut copilul era considerat ca fiind un adult în miniatur?, în zilele noastre tot mai mult? lume începe s? în?eleag? faptul c? un copil este un individ pentru care lumea înconjur?toare arat? altfel decât o v?d cei mari. Unii adul?i consider? copilul vinovat pentru c? nu în?elege ce i se spune; în schimb, al?ii realizeaz? c?, de fapt, vina este a lor, a adul?ilor, deoarece nu reu?esc s? se fac? în?ele?i.
Deoarece adul?ii sunt mai experimenta?i, au mai multe cuno?tin?e ?i o capacitate de în?elegere mai mare decât a copilului, ar fi normal ca ei s? aib? ini?iativa de deschidere a c?ilor de comunicare (Ce vrea s? spun? copilul acesta ? De ce m? întreab? un lucru care mie mi se pare atât de simplu ? Cum a? putea s? îl fac s? m? în?eleag??).
Din p?cate, mul?i dintre adul?i ironizeaz? copilul, îi atribuie lui gre?eala de a nu se putea face în?eles ?i a?teapt? ca timpul s? rezolve problema: “O sa intelegi tu cand o sa te faci mare”.
