Temele – ce facem cu ele?
A reinceput scoala. Si odata cu ea cosmarul multor copii, dar mai ales al multor parinti sau bunici :): temele! Duminica in parc, acesta era cel mai dezbatut subiect. Si-au terminat cei mici temele din vacanta? Stau pana la 7 in parc sau se grabesc sa termine si ultimele restante?
Si “noi” am avut teme, se pare ca multe dupa cum si-au dat cu parerea alti parinti, dar ne-am obisnuit cu volumul. Temele de acasa sunt o completare a materiei invatate la scoala, care, btw, daca ma intrebati pe mine e enorma. Ritmul este extraordinar de alert, sa stai o zi la o litera este foarte putin. Dar e doar parerea mea de nespecialist. Progresele Alexandrei ma contrazic, a invatat foarte repede sa scrie si a ajuns in punctul in care citeste (si ne citeste 🙂 ) foarte multe pagini.
Cu temele nu am insistat niciodata. La inceput am deslusit ce isi nota in carnetel, pe urma am indrumat-o cum sa le faca iar apoi i-am acordat doar consultanta pentru probleme cu enunturi mai dificile. Si cam asta a fost tot.
Am insistat intotdeauna ca temele sunt jobul ei, responsabilitatea ei, ca ea decide daca si le face sau nu. Niciodata nu i-am spus ca trebuie sa si le faca. Decizia ii apartine in exclusivitate, dar la fel si consecintele. Stie exact ce se intampla si daca isi face temele si daca nu si le face.
Si recunosc, ca au fost situatii in care s-a dus cu temele nefacute. Si poate a certat-o doamna, sau poate a luat insuficient, dar convingerea mea este ca a iesit mult mai castigata din aceasta experienta, decat daca si-ar fi facut temele de gura mea, cu presiuni sau amenintari. Prefer sa-si faca 90% din teme singura si cu placere, decat 100% din obligatie.
Imi place sa le repet intr-una celor mici cat de importanta este educatia si cat de important este sa ne placa ce facem. Ca un lucru facut doar pentru ca “trebuie” mai bine nu ar fi facut. Cand ne apucam de o treaba e important sa vedem partile frumoase, si mai ales sa anticipam rezultatul care ne va multumi sufleteste la sfarsit, chiar daca procesul in sine de obtinere a rezultatelor poate fi uneori dificil.
Si cel mai mult mi-a placut cand le-am povestit despre cum creierul poate fi cel mai mare dusman al nostru sau cel mai bun prieten. Doar de noi depinde ce si cum. O sa mai revin asupra acestui subiect, dar ideea pe care au retinut-o, si care pe Alexandra o ajuta foarte mult la teme, este ca cel mai greu lucru este sa ne apucam de ceva. Dar dupa ce am facut primul pas in acel demers, creierul nostru nu se va lasa pana nu vom termina. Oricat de mult am incetini noi procesul, creierul nostru lucreaza pentru noi si ne ajuta sa terminam.
Ca sa fii la curent cu toate noutatile despre Meseria de Parinte nu uita sa:
- Te inscrii la Newsletter (vei primi saptamanal un email cu ultimele articole publicate)
- Dai Like Paginii de FB Meseria de parinte
- Te inscrii in Grupul De FB Meseria de parinte
- Dai Subscribe la canalul de YouTube Meseria de Parinte
Sharing is Caring! ❤
******************************************************************
Meseriadeparinte.ro este un blog personal, proprietarul de drept este Ana Maria Mitrus.
Folosirea acestui blog si a serviciilor continute in el, este gratuita, sub rezerva respectarii de catre vizitatori a acestor termeni si conditii.
Ca vizitator si deci utilizator al blogului confirmi ca ai citit si esti de acord sa respecti TERMENII SI CONDITIILE stabilite de Meseriadeparinte.ro.
Articolele publicate pe Meseriadeparinte.ro se afla sub protectia legilor privind drepturile de proprietate intelectuala (cum ar fi – dar nu limitativ la: L8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, L84/1998 privind marcile si indicatiile geografice).
Reproducerea oricarui material scris sau ilustrativ din aceste articole este categoric interzisa in lipsa consimtamantului prealabil in scris al proprietarului blogului, Ana Maria Mitrus.
