“No comment”
Am ales acest titlu in ideea ca poate sunt eu… “altfel” si creez false probleme asa ca doar o sa relatez faptele si voi trageti singuri concluziile. Si daca vreti comentam impreuna.
Ca sa incep cu inceputul, in august am fost la Gradina zoologica. A fost mai frumos decat ma asteptam in sensul ca este complet renovata si are amenajari care imbunatatesc cu mult conditia animalelor. Ma raportez la ce stiam eu, dar adevarul este ca nu mai fusesem acolo de 20-25 de ani (!).
Trecand peste detaliile logistice si administrative, atmosfera este la fel de trista ca in copilaria mea si la fel ca in alte locatii de acelasi gen pe care le-am vizitat. Aceleasi animale, odata mandre si poate fioroase, acum triste si apatice, zacand in vreun colt si asteptand plictisite… cine stie ce. Poate sa se intoarca si ele in salbaticie, acolo unde le este de fapt locul.
Altele, caractere puternice, nici dupa ani de incarcerare nu se dau batute si se razvratesc impotriva stapanilor care le-au inchis. Sau nervoase, se invart ore intregi in custi de cateva zeci de metri patrati, o suprafata prea mica chiar si pentru un om sedentar care nu face decat sa stea pe o canapea si sa se uite la TV.
Nu am inteles niciodata pornirea aceasta ciudata a noastra, de a tine animalele prizoniere in custi, cu singurul scop de a ne distra pe noi si pe copiii nostri. Totusi, sunt tare curioasa ce le raspund alti parinti copiilor lor atunci cand acestia ii intreaba de ce oamenii chinuie animalele. Pana la urma care e scopul acestei realizari marete numita Gradina Zoologica?
Un alt eveniment, in octombrie – Eurodogshow 2012, cea mai importantă manifestare chinologică continentală, pentru prima oara in Romania. Ma asteptam sa vad niste exemplare de exceptie aduse de stapanii lor, iubitori de animale. Ce am gasit acolo depaseste orice imaginatie (in sensul rau).
Organizarea si locatia, sub orice critica. Sali intregi cu mocheta peticita sau lipsa, un amalgam de caini, oameni, mancare, mici, produse traditionale, toalete insuficiente pentru fluxul de vizitatori si multe alte detalii jalnice pentru noi, ca organizatori.
A fost un eveniment international si reprezenta una dintre multele noastre sanse de a ne prezenta strainilor la un nivel care sa ne faca cinste. Din pacate, ca in multe alte dati ne-am batut joc.
Revenind la caini, pentru ca despre ei este vorba, privelistea parea dint-un film de groaza. Animale zacand in custi, de multe ori mult prea mici pentru ele.
Am vazut niste lupi cehoslovaci cu o privire inteligenta care te scutcircuita fix in mijlocul creierului, inchisi in niste custi care in mod normal le-ar fi venit pana la piept. Doar ca ei nu puteau sa se ridice in picioare, erau inchisi in ele si zaceau acolo cu orele.
Am vazut stapani batandu-si cainii – animale de rasa (nu ca ar conta…) pentru ca nu raspundeau la comenzi in concurs si ii faceau de ras. Si poate o sa va surprinda, dar respectivii stapani nu erau romani.
Am mai vazut niste caini chinuiti, cu blana pusa pe bigudiuri sau intinsa cu placa, cu moate si fundite care nu cred ca reprezentau pentru stapanii lor mai mult decat o jucarie.
Una peste alta, o imagine trista, inca un exemplu despre cat de inapoiati suntem noi ca specie si cu cata usurinta batjocorim niste fiinte de multe ori cu mult mai inteligente decat noi.
Bomboana de pe coliva a fost atinsa sambata, cand am fost la circ. Nici aici nu mai fusesem de multi ani, peste 25 as zice, dar nici nu simteam lipsa, sincera sa fiu. Nu ma dau in vant dupa clovni, pitici, acrobati sau scamatori, dar nici nu ma deranjeaza.
Dar cu siguranta nu-mi place si chiar ma irita la maxim dresura de animale. Sa vezi niste animale maiestuoase, sfinte in unele religii, precum elefantii, stand intr-un picior doar pentru amuzamentul nostru, este sinistru.
Sau sa vezi niste lei, candva regi in mediul lor natural, in timp ce sunt biciuti de un nenorocit care ii pune sa stea in doua labe si sa faca “sluj” este o priveliste de cosmar, cel putin pentru mine.
sursa foto – pagina oficiala a Circului Globus
Sau cand, in inteligenta noastra aplaudam frenetic si le aratam incantati copiilor nostri cum un animal salbatic este obligat sa sara prin foc. Ce parere aveti despre asta? Nimeni nu ma poate convinge ca un leu poate fi dresat sa sara prin foc, doar cu ajutorul recompenselor. Atata timp cat in fata mea si a celorlati spectatori, majoritatea copii, leul este plesnit cu biciul sau batut cu scaunul, sunt convinsa ca dresajul implica metode mult mai “convingatoare”.
Daca mergeti la circ va rog sa va uitati in ochii animalelor sa vedeti cata tristete se vede in ei. Dar totusi cata demnitate! Sa va uitati la freamatul narilor si la tremuratul nervos al cozii ca sa va dati seama ca numai frica le face sa coopereze dar cu toate astea si cu orice risc nu inceteaza sa protesteze.
sursa foto – pagina oficiala a Circului Globus
Sa vedeti leoaicele cum sar in apararea leului atunci cand dresorul il bate pentru ca nu vrea sa mearga pe sarma. Oameni buni, spuneti-mi va rog, de ce ar pune cineva – normal la cap – un leu sa mearga pe sarma? De ce ar fi alti oameni – normali la cap – incantati pentru ca un leu merge pe sarma? Care e rostul? De ce facem asta?
sursa foto – pagina oficiala a Circului Globus
In aceeasi seara am vazut la stiri ca Leul Simba, “vedeta Gradinii zoologice din Galati”, este grav bolnav, ca il doare soldul si ca a avut nevoie de ingrijiri medicale de urgenta. Ce parere aveti despre cusca in care este tinut acest animal?
Ne place sa ne laudam ca suntem cea mai inteligenta specie. Ne mandrim cu degetul opozabil si cu plasticitatea creierului dar ne distram copiii chinuind si batand animalele in fata lor. Trist!
In timp ce ma documentam pentru acest articol am aflat si o veste buna: Grecia a interzis folosirea animalelor in circuri. Vier Pfoten cere ca România să urmeze exemplul. Ma documentez despre acest demers si sper sa revin cu detalii.
Nu mi-a placut niciodata la circ, la gradina zoologica si nici pe copii nu vreau sa-i duc. A fost si la noi in oras circul, copilul ca vrea sa se duca, eu: ce sa vezi, niste animale chinuite? eu nu suport asa ceva…
Poate ar trebui sa-l duci totusi sa vada despre ce e vorba si sa se convinga singur.
Ale mele nu mai vor sa auda de asa ceva.