Mame celebre in cea mai mare campanie pentru etichetarea OMG

Malin Akerman, Frances Fisher, Constance Zimmer, Sharon Osbourne s-au alaturat campaniei pentru etichetarea alimentelor modificate genetic (OMG). Campania derulata de  Environmental Media Association, AllergyKids Foundation si Just Label It cere FDA (Federal Food Administration – autoritatea din SUA care avizeaza si supervizeaza produsele din domeniul alimentatiei, farma, tigarilor, cosmetice etc.) sa eticheteze in mod corespunzator alimentele care contin produse modificate genetic, astfel incat parintii (si nu numai) sa poate faca o alegere informata asupra mancarii pe care o cumpara.

“Companiile, pot sa produca oricata mancare modificata genetic doresc. Doar ca noi, ca parinti, avem dreptul sa stim ce punem in farfurie” sustine Sara Gilbert.

In timp ce in America se militeaza pentru etichetarea alimentelor care contin OMG, in Europa, ele de-abia isi fac timid simtita prezenta. Desi cei care le folosesc de mult timp si-au dat seama de modul in care acestea afecteaza atat mediul dar si sanatatea oamenilor, Parlamentul European a adoptat legea ce permite statelor membre sa decida daca permit cultivarea lor sau nu. Masura a fost adoptata, in ianuarie anul curent, cu 480 de voturi “pentru”, 159 “impotriva” si 58 de abtineri. Potrivit noii legi, daca o cultura OMG este considerata sigura de catre Autoritatea europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA), statele membre pot decide daca o cultiva sau nu. (Sursa: Ziare.com care citeaza Deutche Welle).

In prezent, opt culturi OMG au primit unda verde in UE. Din 1998, doar cultura de porumb MON 810, proprietate a gigantului american Monsanto, este cultivata in UE, 90% din productie fiind concentrata in Spania. In urma deciziei din ianuarie, insa, celelalte sapte culturi OMG pot incepe sa fie produse pe sol european.

Organismele Modificate Genetic (OMG) sunt create în laboratoare prin tehnici crude de inginerie genetică. Ele sunt entităţi biologice noi născute prin forţarea unor gene, între specii diferite, care sunt de cele mai multe ori pe trepte diferite ale evoluţiei, uneori chiar din alte regnuri.

OMG-urile au fost introduse pentru prima dată în mediu în 1994, înainte de a se fi dovedit că nu pun în pericol sănătatea oamenilor. Ca să se asigure că nu vor pierde nici un dolar, companiile agrochimice şi-au pus licenţa pe aceste seminţe. Astfel fermierii sunt obligaţi să plătească seminţele în fiecare an, chiar dacă îşi păstrează din propria recoltă.

Până acum cercetătorii mânaţi de industrie au creat două tipuri de OMG. Primul tip este cel al OMG cu toleranţă la erbicide, de exemplu soia MG (modificata genetic) care a fost împuşcată cu o genă de la o bacterie pentru a absorbi pesticidele fără să moară, spre deosebire de toate celelalte plante din jur care vor fi distruse total. Al doilea tip este cel al OMG cu rezistenţă la unii dăunători. (sursa: SanatateaTV).

De ce se fac campanii pentru informarea corecta despre alimentele care contin OMG? Pentru ca, desi efectele lor nu sunt dramatice cu ochiul liber totusi  alergiile si efectele cauzate de OMG au iesit la iveala dupa cercetari de numai trei luni.

“Studii pe termen lung (2 ani) nici nu s-au făcut, deşi legea spune că pesticidele trebuie testate timp de 2 ani, ori porumbul Bt produce pesticid. În cazul OMG cu toleranţă la erbicide s-a demonstrat că apar schimbări în chimia proteinelor, dar nimeni nu ştie ce efecte au aceste proteine asupra organismului nostru. Se ştie însă că utilizarea erbicidului total Roundup în asociere cu soia MG ucide întreaga floră şi poate cauza disfuncţii sexuale, avorturi şi naşteri premature.

Potrivit H.G. 173/2006, în România toate alimentele care conţin OMG în procent mai mare de 0,9% trebuie etichetate. Greenpeace a chestionat supermarket-urile care opereazã în România pentru a afla în interesul consumatorilor care dintre acestea vând alimente MG şi care nu.

Supermarket-urile verzi au oferit Greenpeace România o declaraţie în scris conform cãreia acestea nu vând produse etichetate care conţin OMG, supermarket-urile orange au oferit o declaraţie în scris conform căreia acestea nu folosesc OMG în produsele propriilor mărci, iar supermarket-urile roşii nu au dorit sau nu au putut să garanteze în nici un fel că nu vând alimente MG. La prima ediţie supermarket-urile verzi erau doar Billa, Kaufland, Plus şi Profi. La ediţia a doua, s-au înverzit şi Cora, Penny şi XXL, iar la a III-a ediţie a ghidului consumatorului pentru alimentele MG alte două supermarket-uri (Auchan şi Real) au trecut pe lista verde.” (sursa: SanatateaTV).

Daca nici voi nu vreti sa deveniti cobai pentru OMG, informati-va pentru ca acestea sunt din ce in ce mai multe iar viitorul nu prea arata verde din acest punct de vedere.

“Decizia de azi (n.r. 28.04.2015) tocmai confirmă că președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker nu are nicio intenție de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi. Mai mult, el o împinge mai aproape de Statele Unite și de Monsanto.

Săptămâna asta, Juncker și-a încălcat promisiunea de a schimba regulile care permit accesul organismelor modificate genetic pe piață, chiar dacă majoritatea țărilor membre ale UE li se opun. Astăzi el a deschis porțile pentru un nou val de OMG-uri doar pentru a face pe plac corporațiilor biotehnologice americane și comercianților,” declară Franziska Achterberg, director de politici agricole al Greenpeace UE.

„Cu toate că ierbicidul glifosat a fost identificat ca posibil cancerigen de către Agenția Internațională de Cercetare pentru Cancer (IARC) a WHO (World Health Organisation), Comisia Europeană încurajează folosirea acestuia acordând nu mai puțin de 7 din cele 17 autorizații pentru soiuri Roundup Ready,” adaugă Alexandru Riza, coordonator de campanii Greenpeace România.

Ca sa fiti la curent cu noutatile despre Meseria de parinte, nu uitati sa dati Like Paginii de FB   sau sa va inscrieti la Newsletter.

Comenteaza cu contul de FB