Intai lumina mintii si pe urma focul aprins al patriotismului (2)
“Rusine nu este pentru poporul care se stie deosebit sufleteste de popoarele glorioase si puternice, dar este rusine pentru poporul care n-are curajul sa-si cunoasca firea si destinul”
Prima parte aici.
Romanul este pasionat pentru politica. Pentru el politica este ca o bagheta magica, prin care totul se poate transforma. Fericirea neamului intreg, ca si fericirea sa personala, pot fi aduse prin politica. “Daca as fi eu la guvern“, “Daca as face legea“, cum s-ar mai indrepta lucrurile…
Pentru romani lucrurile nu se pot indrepta decat prin lege. Fiecare dintre noi are ca suprema ambitie sa faca cel putin o lege. Activitatea sa proprie nu este unul sa o stie cum o trebuie. Dar fiecare totusi vrea sa facao lege prin care sa dirijeze activitatea tuturor. Toti asteapta mantuirea de la actiunea poporului intreg.
foto“Iata ce trebuie sa facem noi romanii!“
“Iata cum este mai bine pentru neamul nostru!“
Si niciodata: “Iata ce trebuie sa fac eu, Ion sau Gheorghe“
“Iata ce este mai bine pentru activitatea mea!“.
Cand romanul se desparte de grup si se priveste ca persoana aparte, atunci este intotdeauna consumator; ca producator nu are niciodata acest curaj.
Cand este consumator, atunci el, binenteles, ca toata lumea vietuitoare, este individualist; dar ca producator de bunuri, el asteapta intotdeauna sa vada ce fac altii, pentru ca sa inceapa si dansul. Daca nimeni nu incepe, nu incepe nici dansul. Cele mai energice sfaturi nu reusesc sa-i clatine rutina, sa-l indrepte spre intreprinderi individuale.
Profesiunea care atrage mai mult pe roman este aceea care nu-i prea departe de multime. Lui ii place sa se simta in mijlocul multimii, sa vorbeasca si sa se ajute cu multimea. Specularea fortelor naturii prin industrie si comert, el o intreprinde numai in cazul cel rau, adica daca nu poate fi functionar, avocat sau politician. Cand are talent, el ramane la avocaturi si la politicianism, adica la specularea concetatenilor sai. In aceasta din urma profesiune, sufletul romanului castiga o energie neintrecuta.
Cel mai anonim dinte anonimi intrat in politica, devine dintr-o data “om mare”.
Si cum toti romanii au ravna sa ajute si sa indrume neamul, tara este coplestita de “oameni mari”. Nu mai stie neamul pe cine sa urmeze.
Mare a devenit si Ion, mare a devenit si Gheorghe, mare a devenit si Petre. S-a zapacit aproape tot neamul, ca prea are multi “oameni mari”. Imitam ca oile faptele din jurul nostru si nu aratam o energie decat cand suntem in grup. La razboi ne luptam voiniceste, fiindca acolo suntem umar la umar, dar la munca profesionala suntem neglijenti, fiinca aici fiecare este lasat pe seama datoriei sale proprii. Nu avem curajul parerilor noastre, cand este sa ni le aparam fiecare in parte, dar suntem poporul cel mai susceptibil, cand este sa ne rostim in grup si ca grup.
Ne aprindem usos ca un foc de paie, dar ne si trece usor aprinderea, cum trece si focul de paie, fiindca sufletele noastre, luate in parte sunt prea putin personale ca se opuna rezistenta, si o data aprinse au prea putin substrat propriu ca sa nu se stinga usor.
Nu este tara cu oameni mai curajosi ca tara noastra romaneasca. Romanii sunt eroi, dar cu deosebire cand sunt in grup. In front, la razboi; in ceata, la revolta; in card, la vanatoare… curajul romanului nu are pereche.
Dar romanul izolat este bland ca mielul. Cand cineva ii bate din ppicior, el tace. “Capul plecat sabia nu-l taie“. De aceea, la oricine care arata sabia, el se apleaca.
Cunoasterea sufletului unui neam, cu dezvaluirea calitatilor si defectelor acestuia, nu este o opera de patriotism, ci este o serioasa opera de stiinta. Aceasta cunoasterea trebuie sa o stabilesti cu aceeasi obiectivitate cu care stabilesti orice alta stiinta despre lumea fizica. Intentia buna ce vei fi avand de a-ti preamari neamul, nu are ce cauta aici. Cu atat mai mult nu are ce cauta aici nici intentia cealalta, de a-ti micsora neamul.
Dupa ce constiinta obiectiva este stabilita, patriotismul poate sa intervina, caci el ajuta sa se traduca in fapta ceea ce ratiunea i-a impus ca o concluzie logica. Intai lumina mintii si pe urma focul focul aprins al patriotismului.
La un drum pe intuneric, de altminteri un foc, oricat de aprins ar fi el, nu poate decat sa te calauzeasca; de luminat te lumineaza fata stelei care scanteie in lumea cea rece a albastrului ceresc.
“Psihologia poporului roman” – Constantin Rådulescu-Motru
Ca sa fii la curent cu toate noutatile despre Meseria de Parinte nu uita sa:
Sharing is Caring! ❤
******************************************************************
Meseriadeparinte.ro este un blog personal, proprietarul de drept este Ana Maria Mitrus.
Ca vizitator si deci utilizator al blogului confirmi ca ai citit si esti de acord sa respecti TERMENII SI CONDITIILE stabilite de Meseriadeparinte.ro.
Folosirea acestui blog si a serviciilor continute in el, este gratuita, sub rezerva respectarii de catre vizitatori a acestor termeni si conditii.
Articolele publicate pe Meseriadeparinte.ro se afla sub protectia legilor privind drepturile de proprietate intelectuala (cum ar fi – dar nu limitativ la: L8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, L84/1998 privind marcile si indicatiile geografice).
