Hotii si vardistii
Am tot vazut in ultimul timp multe postari pe FB despre oameni jefuiti in plina strada sau in mijloacele de transport in comun. Este revoltator ca astfel de intamplari inca au loc in Bucuresti insa sper din toata inima ca numarul lor se va reduce din ce in ce mai mult pana la disparitia completa.
Stiu ca pare putin SF dorinta mea insa stiti ca nu bat campii fara sa am argumente.
Dupa faimoasa poveste cu verigheta pe care am gasit-o in statia de tramvai si pe care, culmea, am reusit sa o restitui proprietarului, duminica asta ne-am trezit din nou in postura de Robin Hood. Tocmai ne intorsesem de la mare si udam florile in curte, cand, langa gard, langa pubela de gunoi Cristi a gasit un portofel. Cu siguranta fusese furat, golit si apoi aruncat la noi in curte. Hotii nu aveau de unde sa stie ca noi suntem oameni cinstiti si ca o sa facem toate demersurile sa-l returnam posesorului.
Si uite asa a inceput o noua aventura. Am sunat cativa prieteni care lucreaza prin politie, primarii & staff si toti ne-au spus sa ducem portofelul la sectie. Dar noi, mai catolici decat Papa, ne-am incapatanat sa il restituim personal asa ca am facut cateva investigatii ca sa gasim numarul de telefon al proprietarului. Am uitat sa va zic ca in portofel erau doar acte (buletin, legitimatie de servici, talon masina si cateva carduri). Intamplarea face ca domnul respectiv sa aiba cont la aceeasi banca cu Cristi asa ca luni dimineata la prima ora ne-am infiintat la ghiseu si cu ajutorul doamnelor de acolo am luat legatura cu proprietarul portofelului.
Intr-o ora ne-am intalnit si de-aici incolo incepe povestea intersanta. S-a dovedit ca respectivul lucra in MAI si deja incepuse investigatiile pentru gasirea hotilor. Asa cum banuisem, portofelul ii fusese furat sambata in timp ce se afla la o nunta la o biserica din zona. Si cum stateam noi si discutam in fata portii, ne-a arata ceva pe blocul de langa. Erau camere panoramice montate de politie care supravegheaza toata zona asa ca nici musca nu zboara fara sa fie filmata. Ne-a spus ca e doar o chestiune de ore pana va vedea filmarea cu hotii care au aruncat portofelul la noi in curte si inca o chestiune de maxim cateva zile pana vor fi prinsi. Ne-a mai spus si ca in urma ca 2-3 saptamani, o casa de pe strada noastra a fost sparta si ca hotii au fost prinsi in cateva ore cu ajutorul camerelor respective.
Mi s-a parut de domeniul fanstaticului asa ca nu ma opream din a repeta uimita “wow! wow! incredibil!“. Evident ca dupa ce a plecat noua noastra cunostinta m-am dus la vecinii a caror casa fusese sparta ca sa-mi confirme povestea. Au confirmat-o!
Ulterior l-am intrebat si pe vecinul din bloc pe balconul caruia sunt montate camerele politiei daca este adevarat ce aflasem noi si da, e a adevarat. Ne-a spus ca initial nu a fost de acord cu montarea lor insa cei de la politie au insistat si i-au spus ca nu va dura mult pana cand se vor vedea si efectele benefice. In final l-au convis si iata ca au avut dreptate.
Recunosc ca, de cand s-a lansat discutia aceasta despre Big Brother am fost foarte sceptica, nu-i un sentiment confortabil sa te stii urmarit si filmat 24 din 24 dar iata ca acum incep sa-mi schimb parerea.
Sunt curioasa ce parere aveti si voi referitor la povestea de mai sus si daca sunteti de acord ca tot orasul e impanzit cu camere de filmat. Va simtiti mai in siguranta sau credeti ca va e violata intimitatea?
Ca sa fiti la curent cu noutatile despre Meseria de Parinte nu uitati sa dati Like Paginii de FB sau sa va inscrieti la Newsletter.
