Dragi parinti, va doriti sa cresteti baieti sau barbati?

Suntem in parc si fetele se joaca cu o minge. Incep timid cu un volei la care nu prea se descurca niciuna. Apoi, fericite ca s-au mai intalnit cu doua prietene de la scrima, o pun de un mic fotbal.

Curiosi, cativa baieti intai se se uita, dar imediat incep sa recupereze mingea atunci cand fetele o dau in out.

In scurt timp, se incinge un meci in toata regula, iar echipele s-au format foarte clar: fete contra baieti.

Nu stiu despre baieti cu ce se ocupau in timpul liber, dar jumatate din echipa fetelor continea sportive. Ghinion pentru adversarii lor care, mandri neovie mare, le iau la misto si fac pe interesantii.

Fetele, serioase, alearga si dau pase, se acopera si dau gol dupa gol. Parintii, de pe margine, incep sa incurajeze copiii si se vede ca se distreaza foarte bine. Mai rar in ziua de azi sa vezi copii care se joaca la propriu, care alearga sau fac si altceva decat sa stea pe telefoane.

Dar ce te faci cand echipa baietilor e condusa detasat, cand fetele pare ca nu depun efort prea mare sa faca fente si sa mai dea un gol?

Ce faci cand la finalul meciului, fetele ies invingatoare iar baietii sunt batuti cu un scor de-a dreptul umilitor?

• Baaaa, cum ma, sa va bata fetele la fotbal? Mamaligilor! striga un tata perplex de pe margine.
• N-am vazut in viata mea asa ceva! adauga altul.
• Pai daca se intampla asa ceva pe vremea mea, daca ne bateau fetele la fotbal, eram exilati de societate. Ne mutam in padure si nu mai aveam curaj sa scoatem nasul de acolo, adauga un alt tata cu naduf.
• Voi cu educatia voastra! Nu-i certati, nu-i pedepsiti, ii lasati sa faca ce vor si acum se ascund dupa fustele voastre. Ii cocolositi ca pe niste bibelouri si nu stiu sa dea cu piciorul intr-o minge, adauga destul de agresiv un alt tata aratand acuzator catre grupul mamelor.

Baietii sunt coplesiti. Atat de rusinea ca au fost batuti de fete la fotbal, dar si de ocarile tatilor. Pe unii ii ia plansul si se uita catre mame, sa ceara ajutor, insa dupa ultima remarca, nimeni nu are curajul sa faca nimic.

Amuzant este ca unii dintre tati arata de parca tocmai au venit de la coafor, tunsi, pensati si epilati, insa le tin lectii baietilor despre ce inseamna sa fii barbat.

Ma uitam la ei si mi-am adus aminte ce spunea o prietena: “Daca vine razboiul, nu are cine sa ne apere. Toti barbatii sunt la salonul de infrumusetare, o sa trebuiasca sa ne aparam singure“.

Sigur, s-au schimbat multe fata de “vremea noastra”. Noi am fost mai descurcareti, mai independenti, dar ne-am si luat multa bataie. Poate de asta ne-am inrait si am invatat sa ne descurcam singuri, sa luptam pentru ceea ce ne dorim.

Dar ceea ce facem in prezent, crescand copiii in bule de blandete, in care nu au voie sa se certe, sa se bata, nu au voie sa fie suparati, trebuie doar sa argumenteze si sa fie buni, ne duce intr-o extrema destul de periculoasa.

Cand sunt mici poate nu-i neaparat o problema, ne au pe noi aproape, gata sa-i aparam de orice potential pericol. Dar cand incep sa creasca, cand “ies in lume” si trebuie sa se descurce singuri, lucrurile incep sa se complice. Apar gastile, apar rautatile si bullyingul, apar situatii in care trebuie sa fii rau si sa te aperi.

Nu le oferim destule experiente in care sa invete cum sa fie rai.

Nu spune nimeni sa-i batem sau sa-i pedepsim ca sa-i intarim, ci doar sa gasim alternative.

Cred ca o injuratura sau un pumn, o cearta intre baieti, nu inseamna sfarsitul lumii. Trebuie sa recunoastem ca viata e grea, ca oamenii sunt rai si ca de multe ori e nevoie de tarie ca sa razbati.

Solutia? Din punctul meu de vedere sportul e singura varianta.

E evident ca in familie, la scoala sau in parc, copiii nu au cum sa deprinda acea “rautate buna”, care ii invata cum sa se descurce si sa nu fie niste “pampalai de treaba”.

Facand sport insa, au ocazia sa isi intareasca atat fizicul cat si psihicul, au sansa sa intre in competitii, sa lupte si sa castige.

Sportul este cea mai buna lectie de viata pe care o pot invata, pentru ca pe langa rautatea de care au nevoie ca sa invinga, vor invata si ce este disciplina, respectul si ce inseamna cu adevarat regulile.

Fara sa fac discriminari, cred ca in cazul baietilor situatia este cu atat mai grava. Stiu ca o sa dau nastere la multe discutii, dar daca e sa fim sinceri, trebuie sa recunoastem ca pentru fete e mai usor. Unei fete i se mai permite sa planga, sa se vaite, sa caute ajutor, de multe ori chiar la sexul opus.

Dar un baiat trebuie sa-si demonstreze singur abilitatile, sa arate ca e puternic si e important pentru el sa devina barbat.

Stiu ca “si baietii plang cateodata” dar intrebarea mea este: Ce va doriti sa cresteti: baieti sau barbati? 

Ca sa fii la curent cu toate noutatile despre Meseria de Parinte nu uita sa:

• • 1. Te inscrii la Newsletter (vei primi saptamanal un email cu ultimele articole publicate)
    2. Dai Like Paginii de FB Meseria de parinte
    3. Te inscrii in Grupul De FB Meseria de parinte 
    4. Dai Subscribe la canalul de YouTube Meseria de Parinte

Sharing is Caring! ❤

******************************************************************

Meseriadeparinte.ro este un blog personal, proprietarul de drept este Ana Maria Mitrus.

Ca vizitator si deci utilizator al blogului confirmi ca ai citit si esti de acord sa respecti TERMENII SI CONDITIILE stabilite de Meseriadeparinte.ro. 

Folosirea acestui blog si a serviciilor continute in el, este gratuita, sub rezerva respectarii de catre vizitatori a acestor termeni si conditii. Calculator Sarcina / Data Probabila A Nasterii

Articolele publicate  pe Meseriadeparinte.ro se afla sub protectia legilor privind drepturile de proprietate intelectuala (cum ar fi – dar nu limitativ la: L8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, L84/1998 privind marcile si indicatiile geografice).

Comenteaza cu contul de FB