De ce-si bat parintii copiii? Pentru ca pot!

Am discutat de curand la telefon, cu o prietena foarte buna, intr-o zi nu tocmai ok pentru ea. Avusese numai probleme la birou, cand a ajuns acasa nu stiu ce facuse sotul de a scos-o din pepepeni, si colac peste pupaza cea mica nu se mai potolea desi i-a repetat “de 3 ori acest lucru”, asa ca i-a tras o palma la fund.

sursa

In acest moment am oprit-o si practic de aici incolo a inceput dialogul (pana aici a fost mai mult un monolog din partea ei):

Eu: Cum adica i-ai dat una la fund?

Ea: Pai nu mai puteam! I-am zis de 3 ori sa se potoleasca si nu ma asculta asa ca i-am tras una la fund. Iti dai seama ca nu i-am dat tare, doar asa… cat sa inteleaga.

Eu: Sa inteleaga ce?

Ea: Sa se potoleasca.

Eu: Deci i-ai repetat de 3 ori, si in loc sa-i repeti si a patra oara sau sa faci orice altceva, i-ai tras una la fund.

Ea: Mda…

Eu: Si ce s-a intamplat pe urma?

Ea: Pai a inteles si s-a potolit.

Eu: Deci tu crezi ca a inteles? Nu te-ai gandit ca poate s-a speriat? Ca poate ai umilit-o? Ca ai folosit forta si ca ea nu are cum  sa raspunda la forta?

Ea: Cum adica?

Eu: Ziceai ca inainte sa te certi cu cea mica, te-ai certat cu sotul tau. Si ca te-a enervat foarte tare.

Ea: Daaaaaa, imi venea sa-i dau cu ceva in cap!

Eu: Si de ce nu i-ai dat?

Ea: Cum sa-i dau!?

Eu: Uite asa. Sau sa-i dai o palma la fund.

Ea: Ha ha ha. Cum sa-i dau una la fund?

Eu: Exact cum i-ai dat si celei mici cand te-a enervat!

Tacere

Ea (cu voce inceata): Dar stii, nu a durut-o. Adica nu e ca si cum as fi batut-o.

Eu: Am inteles asta. Totusi, nu mi-ai zis de ce nu  i-ai facut si sotului tau acelasi lucru. O palma la fund si rezolvai problema.

Ea: Ce bine ar fi daca ar fi asa simplu. Dar daca i-as da eu o palma mi-ar da si el una si ne-am lua la bataie.

Eu: Ok, am inteles. Cu cea mica pui problema ca “o bati” iar cu sotul tau “ca va bateti”. Deci cea mica nu are ce sa faca sau cum sa se apere, pe cand cand sotul tau ar reactiona la fel ca tine, de pe pozitii egale, mai mult sau mai putin.

Ea: Hai ca déjà exagerezi! A fost doar o palma.

Eu: Si daca exagerez ce-o sa faci? Te enervezi si-o sa-mi dai o palma?

Ea: Offf, inteleg, te iei de mine ca i-am dat o  palma doar pentru ca e mica si ca altora nu le dau pentru ca se pot apara si pot sa mi-o iau eu pe urma.

Eu: Exact. Eu nu sunt de acord cu violenta in general, dar sa dai in cineva care nu se poate apara e mai mult decat lasitate.

Ea (de-abia am auzit-o): Hai ca trebuie sa ma duc. Mai vorbim.

Cam asta a fost conversatia. Am vorbit ulterior, mi-a zis ca s-a gandit mult la ce i-am zis si  ca am dreptate. Si-a dat seama ca doar cu cea mica isi permite anumite lucruri, cu altii nici nu i-ar trece prin cap, din varii motive. Si ca e nedrept fata de cea mica.

Ma bucur ca mi-a dat dreptate pentru ca stiu ca nu o facea din rautate. Este o tipa super ok, inteligenta, o prietena de nadejde si o mama extraordinara. Dar uite ca oricat de  destepti, educati sau instruiti am fi, uneori viata ne ia prin surprindere. Si facem lucruri fara sa fim constienti “de ce” sau “pentru ce” le facem.

Din pacate, in toata lumea bataia este considerata o metoda de educatie si de disciplinare “utila”,  folosita neconditionat “spre binele copilului”. Doar ca de fapt este o metoda cruda care lasa urme.


Conform statisticilor, aproape toti copiii sunt “plesniti” in primii trei ani de viata, exact cand invata sa mearga si cand incep sa atinga lucruri “care nu trebuiesc atinse”. Asta se intampla de asemenea exact cand creierul celor mici este ca un burete ce absoarbe tot si care ar trebui sa fie umplut cu sentimente de incredere, iubire si afectiune si nu cu sentimente de frica sau umilinta. Mai mult decat atat, pentru ca nu se pot apara singuri impotriva violentei indreptata spre ei, copiii trebuie sa-si suprime reactiile naturale cum ar fi frica, dar aceasta este o emotie prea puternica asa ca in timp se aduna si va rabufni mai tarziu. Cel mai probabil cand vor avea copii la randul lor.

 

Un articol scris in cadrul campaniei “Copiii fara etichete” – O campanie pentru a combate violenta impotriva copiilor,  derulata de Salvati copiii.

 

Comenteaza cu contul de FB

5 thoughts on “De ce-si bat parintii copiii? Pentru ca pot!

  1. Foarte bine spus, păi chiar aşa, ce-ar fi ca de câte ori ne enervăm pe cineva, să-i dăm una! Dar nu, nu se poate, că ne e frică, dacă răspunde la fel? E crud să-l loveşti pe cel al cărui univers se învârte în jurul tău.

  2. Jo, foarte bine ai punctat. Nu doar ca e dovada de lasitate sa lovesti pe cineva care nu se poate apara, dar sa faci asta catre cel al carui univers se invarte in jurul tau… e incalificabil.

  3. Jo, foarte bine ai punctat. Nu doar ca e dovada de lasitate sa lovesti pe cineva care nu se poate apara, dar sa faci asta catre cel al carui univers se invarte in jurul tau… e incalificabil.

  4. Sa fim intelesi, dezaprob total bataia dar hai sa nu facem din tantar armasar!!

    Dar v-ati gandit vreodata ca o palma la fund rezolva o cateodata problema la copii pentru ca in multe cazuri fiind inca necopti nu inteleg explicatiile logice ?

    In povestea de mai sus sotul poate fi combatut logic , avand buletin si fiind major si vaccinat, dar daca-mi prind copilul de 3 ori cu degetele in priza desi i-am explicat cat se poate de clar de ce nu e voie … atunci isi are palma la fund rolul? Sau mai bine se curenteaza pe bune sa afle singur? … restul scenariilor periculoase vi le puteti imagina toti…incomparabil mai grave decat o mica urecheala

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *