Ce bine ca a inceput scoala!
Intotdeauna am asteptat vacantele cu sufletul la gura in ideea ca scapand de stresul cu scoala, voi avea mai mult timp ca sa ma ocup de ale mele. S-a dovedit de fiecare data ca spiritul vacantei nu iarta pe nimeni si ca totul intra la o turatie mult mai mica. Nici vacanta ce tocmai s-a terminat nu s-a dezmintit asa ca, desi nu-mi convine sa recunosc, ma bucur ca a venit toamna si a inceput scoala astfel incat rutina noastra zilnica a inceput sa fie mai ordonata si implicit mai eficienta. Pentru ca am mai mult timp liber pot sa ma ocup si de micile mele proiecte personale, care nu ar trebui sa-mi ocupe mult timp, insa 2-3 ore libere pe zi cand esti cu copiii pe cap e ceva aproape imposibil.
In primul rand, pentru ca totul sa mearga bine trebuie sa fiu eu bine, atat fizic cat si psihic. Din acest motiv, prima mea grija pentru toamna asta am fost chiar eu 🙂 . Am reinceput sa alerg, am continuat sa nu mai mananc carne, de doua luni nu mai beau cafea cu cofeina si tot de vreo doua luni am renuntat complet la masina (asta e o experienta care merita un capitol separat pe blog, asa ca nu va spun foarte multe acum). Incerc sa ma incarc cu energie pozitiva, oricand, oricum si de la oricine, sunt optimista si cred cu tarie ca mi se intampla numai lucruri extraordinare.
Primul dintre ele tocmai e pe care sa inceapa pentru ca (nu-i asa?) “Cere si ti se va da” 🙂 .
Doua lucruri mi-am dorit toata viata sa imbunatatesc la aspectul meu fizic: sa-mi indrept dintii si sa-mi corectez semnele de pe fata. Alternativ “m-am cautat” pentru amandoua si am fost pe la multi specialisti care din pacate inca nu mi-au dat solutii care sa ma satisfaca. La aparatul dentar am renuntat acum vreo doi ani, dupa ce am parcurs toate etapele premergatoare. Chiar in punctul final, cand teoriile specialistilor au inceput sa se contrazica, am zis ca asta e. Nu merita efortul, asa ca m-am consolat cu o albire dentara si am renuntat.
Cu tenul, tot asa, am intrebat de toate variantele dar rand pe rand le-am abandonat. Desi promiteau marea cu sarea, cand intrebarile mele devenea prea detaliate, raspunsurile incepeau sa se balbaie. Inainte de nunta, cosmeticiana mi-a propus sa-mi faca un peeling chimic dar mi-a fost frica pentru ca mai era doar o luna pana la marele eveniment si mi s-a parut riscant sa-mi jupoi un strat de piele chiar atunci. Ulterior am cunoscut pe cineva imediat dupa ce-si facuse unul si m-am bucurat ca am zis pas.
O alta incercare a fost tratamentul cu laser la cunoscutii doctori dermatologi din Bucuresti. Desi reclamele promiteau rezultate de revista, discutiile particulare macar au fost sincere. Nu exista tratament pentru aceasta situatie, cel putin nu unul pe termen lung si neinvaziv, asa cum mi-l doream eu. Variantele de compromis au fost peelingurile si tratamentele cosmetice dar care nu au rezultate exceptionale si mai ales nu dureaza mult.
Acum am aflat de o tehnologie cu ultrasunete, care garanteaza curatarea tenului in profunzime, stimularea productiei de colagen iar ca efect secundar diminuarea petelor, cicatricilor si semnelor de pe piele. Suna frumos si sincer, iar eu am invatat de-a lungul timpului sa apreciez asta. Mai bine imi promiti putin si imi oferi mult, decat sa-mi promiti mult si sa-mi oferi putin. Nu de alta dar sinonimul pentru ultima varianta este dezamgirea.
Maine ma duc la prima sedinta, va tin la curent cu ce (mi) se intampla si printre picaturi ma interesez si celelalte proceduri care se fac la Nomasvello Floreasca.
