Personajele basmelor: Mama vitrega
Prima parte “Basmele terapeutice”
Mama vitrega este imaginea clasica, reprezentativa, a mamei rele. Expresie a femininului negativ care face parte din viata cotidiana reala a copilului. Copilul intra în relatie cu o figura materna reala, umana, care tocmai în virtute a acestui fapt prezinta în mod necesar atât aspecte pozitive, de fiinta iubitoare si primitoare, cât si aspecte negative, ca atitudine a de respingere si de abandon. În timp ce e foarte simplu sa se pastreze la nivel constient imaginea unei mame bune, cea la care copilul se raporteaza în parmanenta, pastrarea la nivel constient a imaginii unei mame rele si distrugatoare este foarte nelinistitoare. Copilul se afla în conditia reala a unei totale dependente fata de mama. Propria lui supravietuire este legata de acest raport. Ideea dependentei de o figura rea este prea angoasanta pentru copilul mic, de aceea va fi respinsa în inconsient si proiectata în spatiul exterior.
Basmele sunt pline de imagini jfminine negative: de la mastera la regina cea rea si la vrajitoarea care devoreaza copii. Toate aceste figuri reprezinta proiectii ale diverselor înfatisari ale mamei rele. Observând mai îndeaproape caracteristicile comportamentale ale acestor personaje de basm, vom întâlni des elemente tipice ale unor atitudini materne frustrante: de pilda, mastera care îi abandoneaza pe copii singuri în padure, îi maltrateaza, îi neglijeaza, îi favorizeaza pe propriii ei copii. În vicisitudinile eroilor basmului sunt reprezentate suferintele reale ale copilului confruntat cu abandonul matern: spaima de a se trezi singur si pierdut, teama de a nu putea reusi sa supravietuiasca fara ajutor, gelozia fata de fratii mai iubiti decât el…
Faptul ca în basme rolul mamei rele ii revine de multe ori masterei tine cont de imposibilitatea copilului de a admite ca atitudinile ostile pot apartine mamei adevarate. Mama cea adevarata din basme e întotdeauna buna si afectuoasa (pâna si mastera cea rea e foarte iubitoare cu propriii ei copii!). Pentru copilul de vârsta frageda, mama nu poate fi rea, atitudinile rautacioase apartin unui alter ego, mamei vitrege. Dedublarea figurii mateme este ceva tipic pentru copil si este rod al imposibilitatii de a face sa coexiste doua perceptii opuse, de a asimila ambivalenta realului. Fata de fata care a crescut si a ajuns la vârsta adolescentei, atitudinea masterei din basme se schimba într-un mod anume. Si pe ea mama vitrega o abandoneaza si o alunga de acasa, dar cu o motivatie precisa: sa învinga în competitia sexuala. “Cine e cea mai frumoasa din tara?” îsi întreaba oglinda mama vitrega a Albei-ca-Zapada. Nu mai e suficient ca fetita sa fie lasata singura în padure, nu mai e un copil ce n-ar mai putea supravietui de unul singur, e nevoie sa fie ucisa. Si, într-adevar, mama vitrega a Albei-ca-Zapada tocmeste un ucigas – pe vânatorul care trebuie sa-i aduca inima si ficatul fetei. Basmul prezinta simbolic perceptia angoasanta a unei fiice adolescente cu privire la existenta unei anume competitivitati mateme în domeniul sexual, a unei anume vointe de a i se împiedica realizarea pe acest plan. Mastera cea rea doreste inima si ficatul Albei-ca-Zapada: mama cea rea doreste sa-si priveze fiica de satisfactiile affective (inima) si de cele sexuale (ficatul).
Mama vitrega a Cenusaresei o tine închisa în casa, îi compromite potentialul de atractie feminina (o îmbraca în zdrente) si vrea s-o împiedice sa mearga la balul regal si sa-I cunoasca pe Print. Actiunile la care recurg masterele cele rele împotriva fiicelor adolescente tintesc, prin metode diverse, spre acelasi scop: sa le împiedice împlinirea ca femei.
În unele basme, mastera cea rea nu se opreste nici dupa ce fiica vitrega, scapata printre ochiurile plasei întinse de ea, a reusit sa-si gaseasca un potential sot. În acest caz, ea încearca sa-I îndeparteze prin viclesug pe Printul care o vrea de sotie, o arunca pe fata în mare pe dmmul spre nunta, încearca s-o înlocuiasca cu una dintre fiicele ei sau o discrediteaza pe nedrept în ochii iubitului. Din nou este subliniat faptul ca nu e vorba de “mama adevarata”, cu atât mai mult cu cât masterele din basme se comporta cu totul altfel fata de propriile lor fiice, pe care le pun în valoare si se straduiesc sa le sustina în fel si chip. Revine ideea ca mama e buna prin definitie, iar daca e rea, nu e mama.
Alte personaje Regina, mama mirelui, Mama vitrega, Zana, Batranica cea buna, Monstrul/Balaurul, Ingerul
