Mami, noi de ce nu umblam dezbracati prin casa?

Fetele au crescut si au ajuns la varsta la care se organizeaza “pijama party” iar asta ma face foarte fericita din cel putin doua motive.

1. In primul rand pentru ca pana de curand au fost “fetele lu’ mama”, lipite de fusta mea iar asta ne-au atras multe critici si comentarii de la cei din jur. Iata ca odata cu trecerea timpului au crescut si ele, asa cum era si normal si cum de-altfel eram sigura ca o sa se intample, si cordonul ombilical incepe sa fie din ce in ce mai lung.

2. Al doilea motiv este pur egoist, daca fetele merg pe la prietene si raman peste noapte acolo, asta inseamna ca si eu pot sa ies in oras cu Cristi fara sa fim stresati de ora de intoarcere.

glama-jama-partyfoto

Si cum ne faceam noi planuri pentru weekendul ce avea sa vina si in care urma sa fim liberi, am inceput sa ne sunam prietenii sa vedem care isi mai aduc aminte de noi 🙂 .

Una dintre prietene, foarte incantata ca ne vedem, ma intreaba cu cine raman fetele si cand ii spun ca merg la o petrecere in pijamale, odata o aud ca tipa de era sa scap telefonul din mana:

– Nuuuu, cum sa mearga sa ramana peste noapte? Cine sunt oamenii aia la care merg? Ii cunosti? Ai fost la ei acasa sa vezi ce obiceiuri au si cum se poarta cu copiii?

Incerc sa o calmez, sa-i explic ca sunt celege de la scoala, ne stim cu parintii, au mai fost in vizita (chiar daca nu au ramas peste noapte), insa nimic din ce i-am spus nu a convins-o. Totusi, politicoasa, m-a lasat sa termit tot ce aveam de spus, ca sa-mi povesteasca si ea ce a patit.

Fata ei (care acum e mare, are 16 ani), a fost prin clasa a 2a la o prietena in weekend si a ramas peste noapte. Pe vremea aia copiii nu aveau telefoane mobile asa ca, dupa ce a sunat la parintii care erau gazda si s-a asigurat ca cea mica e bine, prietena mea si-a vazut linistita de planurile pentru sambata seara.

Ce nu stia ea, si cea mica nu a avut cum s-o sune sa-i spuna si sa-i ceara sa o ia acasa, a fost ca gazdele inca nu isi facusera dusul de seara si nu se pregateau inca de culcare. Au facut asta pe la ora 21, cand fetele uitau la un film, si foarte relaxati au inceput sa se plimbe dezbracati prin casa. Au intrebat-o si pe fetita prietenei daca vrea sa faca un dus, dar saraca era atat de socata de domnul in fundul gol care vorbea cu ea, incat de-abia a reusit sa ingane un “NU” speriat, si a fugit in dormitor sa se culce.

A doua zi nu a iesit din camera pana nu a venit mama ei sa o ia, desi gazdele, foarte prietenoase, s-au rugat de ea cu cerul si cu pamantul sa vina la masa.

La plecare, putin ofuscate, gazdele i-au comunicat prietenei mele ca fata ei s-ar putea sa aiba o problema, ca nu e deloc sociabila si ca de acum incolo, sa nu se supere prietena mea, dar nu or s-o mai cheme pe cea mica in vizita.

Prietena mea a fost putin socata de toata intamplarea, insa nici nu-si imagina ce or sa-i auda urechile putin mai tarziu. Seara, la masa, cea mica a intrebat-o inocent: “Mami, noi de ce nu umblam dezbracati prin casa? Pentru ca nu-i normal, nu-i asa?”.

Dupa ce am inchis cu prietena mea, i-am comunicat lui Cristi ca s-a anulat iesirea de sambata, fetelor ca nu mai merg la nicio petrecere in pijamale, si de atunci ma tot gandesc cum sa procedez.

Adica oamenii la care trebuiau sa se duca par ok, ne-am vazut de multe ori cu ei, insa asa pareau si parintii din povestea prietenei mele.

Inca nu stiu ce sa fac. Voi ce ma sfatuiti, cum pot fi verificati parintii prietenilor la care merg copiii in vizita? Cum putem sa ne asiguram ca totul va fi ok?

Ca sa fiti la curent cu toate noutatile despre Meseria de Parinte nu uitati sa dati Like Paginii de FB   si sa va inscrieti la Newsletter.

Comenteaza cu contul de FB

6 thoughts on “Mami, noi de ce nu umblam dezbracati prin casa?

  1. Hai ca m-ai lasat masca. Noi suntem mai mici si nu stiu daca baietii obisnuiesc sa ramana peste noapte unii la altii. Insa chiar nu m-as fi gandit ca obiceiurile unor familii, aparent normale, pot fi atat de “diverse”.

    1. Si eu tot masca am ramas dar mi-am revenit 😀 .
      Da, si baietii se vitizeaza si raman peste noapte unii la altii. Chiar e un obicei frumos si sanatos, se leaga prietenii trainice.

  2. Eu cred ca o poveste nu ar trebui sa influenteze. Adica e ca si cum nu ai mai lasa copiii niciodată in excursie pt ca o masina a unor cunoscuti a avut accident sau nu il lasi la bazin pt ca s-a înecat cineva.
    Cred ca poti stabili cu copilul ca daca nu e ok acolo, sa te sune la orice ora, eventual sa gasiti un cod prin care sa iti spuna ca ceva nu e in regula, daca nu iti poate spune de fata cu ei, habar nu am. Dar nu il poti priva de iesiri.
    Asa ca eu va urez spor la distractie!
    (Ai mei sunt inca mici.. de aia sunt asa curajoasa. Cine stie ce ganduri o sa am peste cativa ani:)))

    1. Ai perfecta dreptate, nu trebuie sa ne influenteze o singura poveste, insa din fiecare avem ceva de invatat. Ca parinte te confrunti cu tot felul de situatii in premiera pe care nu stii cum le gestionezi.
      Acum e mult mai usor cu telefoanele si mesajele, deci lucrurile nu ar trebui sa fie foarte grave.
      Dar e bine de stiut.

  3. Sunt foarte multe familii care stau dezbracati in casa, așa am crescut si eu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *