Cum sa dresezi un elefant

Pare o misiune imposibila, nu-i asa? Ei bine, partea cea mai grea e sa faci rost de puiul de elefant, pentru ca de aici incolo e floare la ureche.

Dupa ce ai facut rost de elefantel, tot ce iti ramane de facut este sa iei un lant solid, legat de ceva foarte greu,  pe care sa i-l infasori in jurul unui picior. Oricat ar trage si s-ar smuci, oricat ar scanci sau ar plange, nu se poate elibera. Pe masura ce va creste va invata ca oricat de mult ar incerca, este imposibil sa se elibereze din lant iar in cele din urma o sa renunte:  este astfel conditionat mental sa creada ca atunci cand are ceva legat de picior, e imposibil sa fuga oricat de  subtire ar fi lantul sau de orice ar fi legat. Probabil ati vazut la circ cum sunt legati elefantii, cu un lant subtire, prins de un piron infipt in pamant…

Citeste si:  In Anglia, directorul unei scoli vrea sa introduca un dress code pentru parinti

elefantul

Din ziua in care ne nastem si noi suntem conditionati de educatorii nostri. In afara de instinctele innascute, aparem pe lume fara nicio cunostinta si tot ce facem sau gandim este rezultatul conditionarii de catre “educatori” – in special parinti dar si bunici, frati, prieteni, rude, reclame si televizor. In general conditionarea este subtila si repetitiva si ni se insinueaza in subconstient, unde este inmagazinata pentru ca mai tarziu, in viata, sa luam decizii conform ei. Desi o parte a acestei conditionari este menita sa ne fereasca de pericole, o mare parte a ei ne opreste dezvoltarea individuala. Ajungem sa fim legati cu lanturi mentale si emotionale.

Parinti ne spun: “E voie/ nu e voie”;

Profesorii ne spun: “Vorbiti numai cand sunteti intrebati”

Societatea ne spune: “Cumparati-va cat mai multe bunuri. Chiar daca nu aveti bani, puteti oricand face un credit.”

Mass-media ne spune ca nu suntem suficieni de buni. Ca sa fim fericiti trebuie sa fim slabi, sa avem pielea si parul perfecte, trebuie sa ne cumparam tot ce e nou pe piata.

Citeste si:  Personajele basmelor: Mama vitrega

Avertismentele lor sunt subtile si repetitive, iar cu timpul devin o parte a sistemului nostru de convingeri. Pe masura ce ne maturizam parcurgand cea mai abrupta curba de instruire din viata noastra, ni se spune permanent mai degraba ce nu putem decat ce putem face.

Asa cum elefantul este conditionat sa creada ca nu poate fugi, noi putem deveni usor oameni care “care nu pot face”, fiind indepartati de succes datorita conditionarii negative.

Si la fel cum noi am fost conditionati in copilarie si de-a lungul vietii, la fel ii vom conditiona pe copiii nostri, in mod constient sau nu, facandu-le bine… sau nu.

Ca sa fiti la curent cu toate noutatile de pe Meseriadeparinte.ro nu uitati sa va inscrieti la Newsletter.

Related Posts

Citeste si:  Cum si de ce a aparut sistemul de educatie public, gratuit si obligatoriu?

Comments

comments

  • Buna, Eu sunt Ana Maria Mitrus, sunt casatorita – cu Cristi, si sunt mama – de Alexandra si Andreea. Imi place sa petrec foarte mult timp cu familia mea si sa ma implic in tot ce inseamna cresterea si educatia fetitelor. Imi place sa cos si sa mesteresc, imi place sa citesc si sa aflu lucruri noi si interesante in orice domeniu. Imi plac oamenii care au ceva de spus si de la care pot sa invat ceva. Imi plac animalele, imi place sa merg cu rolele si imi place marea. Ma bucur de viata si sunt recunoscatoare pentru tot ce am.

  • Parintele Sofian – despre botez

    Botezul, ca practica, este cea mai veche Taina.  Primul botez, simbolic, a fost potopul. Oamenii in aceea vreme, ca si […]

  • Gerlinea ne propune o metoda inedita pentru a ne cotrola greutatea. Iar eu va propun un concurs.

    Am primit de la Gerlinea o cutie mare plina ciocolate. “Vai de mine, cine mananca toate astea?” m-am intrebat vazand ce-i […]

  • Despre sistemul de invatamant

    Suntem ceea ce suntem pentru ca asa am fost invatati in copilarie. Iar copiii nostri vor fi ceea ce invata […]

  • Idei pentru vacanta

    Am intrata deja in ultimele saptamani de scoala si cu totii ne pregatim de vacanta de vara. Multi dintre voi […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*
*