Cum si de ce a aparut sistemul de educatie public, gratuit si obligatoriu?

Educatia nu a fost dintotdeauna asa cum o cunoastem in ziua de azi. Sistemul de educatie publica (sau de stat), gratuita si obligatorie a fost inventa intr-un anumit moment din istorie.

Invatamantul din antichitate era foarte diferit de ceea ce intelegem astazi prin educatie. In Atena antica, de exemplu, nu existau scoli, primele academii ale lui Platon erau spatii pentru reflectie, conversatie si invatare libera.  Instructia oblicatorie era pentru sclavi.

Pe de alta parte, educatia spartana era un fel de instructie militara. Orele de scoala erau obligatorii, pedepsele erau aspre iar educatia era modelata prin durere si suferinta.

In lumea crestina occidentala, pentru mult timp educatia a fost in mana bisericii catolice. Api, in secolul al XVIII, in epoca Iluminismului, a aparut sistemul de educatie asa cum il stim astazi: public, gratuit si obligatoriu.

Scoala, asa cum este ea in prezent, s-a nascut in Prusia, la sfarsitul secolului XVIII, inceputul secolului XIX. Pentru a evita raspandirea ideilor revolutionare din Franta, monarhii au introdus unele principii ale iluminismului (pentru a multumi poporul), dar au pastrat un regim de conducere absolutist.

Scoala prusaca avea la baza un puternic sistem de separare a claselor sociale. Avea o structura asemanatoare regimului spartan, ce se baza pe disciplina, supunere si regim autoritar.

Ce cautau acesti despoti iluminati?

Un popor docil, supus, care sa se poate pregati cu usurinta pentru razboaiele ce aveau loc in acea perioada cu natiunile ce isi cautau independenta.

Vestile despre succesul acestui model de educatie s-au raspandit repede si in cativa ani, profesori din America si Europa veneau in Prusia sa se specializeze. Cu timpul, acest model s-a raspandit la nivel mondial. Multe tari au adoptat modelul scolii moderne, sub pretextul accesului la educatie a tuturor cetatenilor sub steagul egalitatii, cand de fapt esenta acestui sistem provine din despotism, bazat pe teoria elitelor si separarea claselor sociale.

Citeste si:  Cum se sta corect in banca

Scoala s-a nascut intr-o lume pozitivista, condusa de economia industriala, ce cauta sa obtina cele mai bune rezultate cu un minim de efort si cu o minima investitie, prin aplicarea unor formule stiintifice si legi generale.

Scoala era raspunsul ideal la necesitatile clasei muncitoare iar industriasii secolului XIX (Carniege, Morgan, Rockefeller, Ford) au fost cei care au finantat scoala obligatorie prin fundatiile lor.

Intrebarea de la care s-a pornit a fost: “Ce facem cu copiii muncitorilor in timp ce acestia sunt la munca? Cum ii educam sa invete sa citeasca si sa scrie, sa ii facem muncitori inteligenti?”.

In prezent, invatamantul continua sa fie acelasi, un instrument pentru a forma muncitori utili sistemului si un instrument cu care cultura sa ramana mereu aceeasi, mereu repetandu-se.

Rezulatul este pastrarea structurii actuale a societatii.

Modelul de productivitate industriala pe banda rulanta era perfect pentru scoala. Educatia copiilor era comparata cu obtinerea produselor industriale si ca urmare erau necesare o serie de etape, intr-o anumita ordine, prin separarea copiilor pe generatii, in clase scolare. In fiecare etapa se urmareau diferite elemente, continuturi didactice ce asigurau succesul, gandite minutios de experti.

Putem spune ca profesorul este cel care preda anumite continuturi, doar pentru ca cineva a luat aceasta decizie la un moment dat.

Continutul programei nu este pregatit de catre profesori ci de catre personalul administrativ, respectiv persoane care nu sunt direct implicate in procesul de predare.

Citeste si:  Daca un profesor de gimnaziu nu poate sa exceleze la toate materiile, atunci elevilor de ce li cere asta?

Un profesor este doar un functionar la stat. Caruia statul, prin sistem, ii spune: “Tu trebuie sa predai asta, asta si asta, in forma asta, asta si asta.”

Acest sistem de organizarea muncii, ca un lant de productie se numeste “tailorism” si a fost aplicat atat in industrie cat si in scoli si armata, in diferite tari si culturi occidentale.

Chiar si modul de construire al scolilor urmeaza modelul uzinelor si fabricilor, avand ca prioritate indeplinirea regulilor si controlul social. Scoala a fost gandita pentru a “fabrica” cetateni ascultatori, supusi si eficienti, unde incetul cu incetul persoanele se transforma in cifre, note si statistici.

Exigentele si presiunea sistemului duc la dezumanizarea tuturor, pentru ca nu sunt afectati doar profesori, invatatori, directori sau inspectori scolari.

Cu totii suntem afectati prin simplul fapt ca suntem considerati grupuri omogene fiind obligati sa invatam cu totii aceleasi lucruri obtinand aceleasi rezultate.

Scoala nu are ca scop sa raspunda necesitatilor individuale, sa educe. Scopul ei este sa instruiasca pentru ca asta si este: un centru de instructie. Cine nu invata ramane repetent!

Dintr-un alt punct de vedere, sistemul educativ este un sistem de excludere sociala: selecteaza tipul de persoana ce ajunge la facultate, pentru a putea face parte dintr-o asa numita elita, ce domina sistemele comerciale, sistemul economic si de productie. Iar restul persoanelor, care nu pot face fata provocarilor sistemului si nu se pot integra corespunzator situatiei, sunt destinate a desfasura activitati precare, deoarece nu au calitatile pentru a face parta din elita mentionata anterior.

Citeste si:  Generozitate si egoism

Statul si sistemul nu sunt preocupate de asta. Nu le intereseaza fiinta umana ca persoana, ca individ.

Esenta scolii prusace este adanc integrata in structura sistemului de educatie din ziua de azi. Testele standard, separarea pe varste, orele obligatorii, programe scolare rupte de realitate, sistemul de notare, presiunile asupra profesorilor, sistemul de premii – pedeapsa, orare stricte, separea de comunitate, structura verticala, toate fac parte din sistemul de educatie al secolului actual.

Scoala, ca institutie este inchisa lumii exterioare. Scoala, asa cum exista ea in sistemul public, obligatoriu si gratuit, nu are nimic in comun cu educatia. Ce inseamna o buna educatie? Cati mai multi copii care sa depaseasca standardele de calitate? Sa aiba calitati si abilitati care nu ii intereseaza pentru a invinge bariere impuse de altii?

Oare scopul educatiei nu ar trebui sa fie o calitate mai buna a vietii?

Daca v-am trezit interesul, va invit sa urmariti un documentare care atinge multe dintre punctele sensibile ale sistemului de educatie si ne raspunde la multe dintre intrebarile pe care ni le punem zi de zi.

Ca sa fiti la curent cu toate noutatile despre Meseria de Parinte nu uitati sa dati Like Paginii de FB   si sa va inscrieti la Newsletter.

😘 Sharing is Caring! 😘  Daca ti-a placut acest articol, distribuie-l catre prietenii tai de pe  Facebook (click aici).

 

Comments

comments

  • Buna, Eu sunt Ana Maria Mitrus, sunt casatorita – cu Cristi, si sunt mama - pentru Alexandra si Andreea. Imi place sa petrec foarte mult timp cu familia mea si sa ma implic in tot ce inseamna cresterea si educatia fetitelor. Imi place sa cos si sa mesteresc, imi place sa citesc si sa aflu lucruri noi si interesante in orice domeniu. Imi plac oamenii care au ceva de spus si de la care pot sa invat ceva. Imi plac animalele, imi place sa merg cu rolele si imi place marea. Ma bucur de viata si sunt recunoscatoare pentru tot ce am.

  • Cum avem grija de dintii celor mici

    Amintirile mele din copilarie legate de dentist, sunt pe cat de amuzante, pe atat de triste. Imi aduc aminte cum […]

  • S-a lansat “Better”, aplicatia care te ajuta sa iti schimbi viata in bine

    “Better” este prima aplicatie de dezvoltare personala realizata de o echipa de romani. Este un instrument util care te ajuta […]

  • CONCURS – Castiga un tratament PRO SKIN pentru tine si prietena ta

    Ieri v-am povestit cateva impresii despre tratamentul de curatare faciala PRO SKIN de la Nomasvello Floreasca. Asa cum va spuneam […]

  • Isabelle

    Alice Miller – “Desteptarea Evei” “Isabelle, o actritã în vârstã de 50 de ani, de origine din Chicago, mi-a povestit […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*
*